Sabin Bălașa – pictorul albastrului cosmic

Radio Romania Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalităţi din cultură sau ştiinţă care au marcat dezvoltarea lumii prin realizările lor. 100 de români care prin creativitate, muncă şi curaj au adus România intre ţările care au imbogăţit cunoaşterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Sabin Bălașa.

Sabin Balasa 2A văzut lumina zilei în 17 iunie 1932, în Oltenia, la Dobriceni. Mulți sunt copiii care obișnuiesc să deseneze pe pereți, spre exasperarea adulților. Nu a făcut excepție nici Sabin Bălașa, cu deosebirea că, încă de mic, lucrările lui erau pline de imaginație și populate cu personaje fantastice: „Prima mea lucrare am făcut-o când abia nu mai mergeam de-a buşilea. A fost o «murală» executată cu cărbune din sobă pe peretele de sub pat, în care erau Muma Pădurii, Ileana Cosânzeana şi o lampă aprinsă undeva printre stele”, a mărturisit mai tîrziu pictorul. Adult fiind, a ajuns să își perfecționeze tehnica murală, lucrările de acest gen fiind reprezentative pentru arta lui. Pe cele mai importante le regăsim în prezent la Universitatea Dunărea de Jos, din Galați și la Academia de Studii Economice din București. Cele mai cunoscute rămân însă cele 19 picturi murale de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iași. Acoperă o suprafață de aproximativ 270 de metri pătrați și surprind momente din istoria poporului român, legende, cum ar fi cele ale babei Dochia sau meșterului Manole, precum și simboluri culturale, și aici vorbim despre poetul național Mihai Eminescu. Sala Pașilor Pierduți de la Universitatea din Iași este un adevărat obiectiv turistic pentru cei care iubesc arta și reprezintă moștenirea pe care pictorul a lăsat-o capitalei Moldovei. Obișnuia să spună că este „moldovean de origine oltean”, pentru a sublinia legătura pe care a avut-o cu această parte a țării.

Din punct de vedere artistic, Sabin Bălașa a fost atras de Renaștere, definită ca stare de spirit și stil, nu neapărat ca epocă istorică. În privința culorii care revine obsedant în lucrările lui, aceasta este albastrul: „Ne reprezintă pe noi, oamenii care am ajuns să zburăm în spaţiul cosmic. Albastrul meu e din Mioriţa şi din Eminescu, adică din matricea noastră spirituală”, spunea pictorul.

Sabin Bălașa s-a bucurat de un succes enorm încă din timpul vieții. Lucrările lui se vindeau la sume amețitoare și era căutat de toți marii colecționari, atât din țară, cât și din străinătate. Numai pentru frescele de la Academia de Studii Economice din București a primit 320.000 de euro. În ciuda celebrității și talentului, nu l-au ocolit însă nici controversele.

Primăria capitalei i-a cerut lui Sabin Bălaşa să picteze portretele lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu. De aici și etichetele care i s-au pus mai târziu, cele de „pictor de curte” și promotor al cultului personalităţii. A replicat acuzațiilor spunînd că a fost o comandă pe care a onorat-o, la fel ca pe altele pe care le-a primit de-a lungul carierei sale, în schimbul căreia a fost plătit şi nimic mai mult. „Ceea ce ştiţi dumneavoastră nu este un portret al lui Ceauşescu, este un Sabin Bălaşa”, obişnuia să răspundă, nu fără orgoliu, pictorul.

Citeste AICI in continuare totul despre Sabin Bălașa 

Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”.
100 de personalități din cultura sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor.
100 de români care, prin creativitate, muncă și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns