Irina Movilă și fiica sa au venit împreună, în premieră, la București FM!

Pentru prima dată, actrița a participat într-o emisiune însoțită de Ana Dumitrescu. A făcut acest lucru sâmbătă, la Spectacol@bucureşti.ro.

Frumoasa domnișoară a moștenit din familie și talentul artistic, urmează cursurile unei școli de dans și ne-a mărturisit că ar vrea să fie balerină și actriță.

La cei 8 anișori, Ana este un spectator atent al Irinei Movilă. Ar putea fi oricând un bun PR, după modul în care ne-a prezentat spectacolul în care mama sa joacă la Teatrul Metropolis, ”O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord”.
Irina Movilă este și într-o perioadă profesională ce îi aduce satisfacții.

În această stagiune, o vedeți la TNB, în Dora, personajul principal din recenta premieră „Lut”, regizată de Vlad Massaci, în spectacolele montate de Felix Alexa, „Terorism” și „Revizorul”, dar și la Teatrul de Comedie, în ”Tartuffe.

Colaborarea sa cu Felix Alexa este de lungă durată, a început în studenție și a continuat în spectacole importante ale Teatrului Național. A fost: Varia, din ”Livada de vişini” de A.P. Cehov, în 2010; Marta, din ”Neînţelegerea” de Albert Camus, în 2005; Hipolita și Titania, din ”Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare, în 2003, și Veta, din ”O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale, în 2002.

Și anii petrecuți în echipa Teatrului Mic, din 1992 până în 2001, au însemnat pentru Irina Movilă roluri frumoase și diverse, sub bagheta unor mari regizori. Actrița amintește în mod special de întâlnirea cu Vlad Mugur și consideră personajul Mașa, din ”Pecărușul” Cătălinei Buzoianu unul dintre rolurile sale de suflet.

În film, rolul emblemă rămâne Fifi. Acesta i-a adus și notorietate dar și recunoașterea profesioniștilor. În 1993, a fost desemnată ”Cea mai valoroasă speranţă a cinematografului european” pentru prestația sa din ”Pepe şi Fifi”, regizat de Dan Piţa. A mai jucat și în alte filme ale acestuia, ”Eu sunt Adam”, 1996 și ”Hotel de lux”, 1992.

A primit premiul pentru Cea mai bună actriţă la Festivalul Lumilor Latine, Arcachonn/ Franţa, 1992 și la Festivalul de Film Geneva/ Elveţia, 1993, dar și Premiul PRO VICTORIA – ”Placheta de aur”, acordat de Asociaţia Producătorilor, Autorilor şi Realizatorilor de Film, pentru interpretare feminină.

O regăsim atât în producții românești cât și străine: ”Dulcea saună a morţii”, regia Andrei Blaier, 2002, ”Duşmanul duşmanului meu” regia Gustavo Graef – Marino, 1999, ”Întoarcerea acasă”, regia Valerio Jalongo, 1998, ”Inspectorul Van Lock”, regia C. Barroux, 1990, ”Subspecii”, regia Ted Nicolaou, 1990, ”Cenuşa păsării din vis”, regia Dorin Mircea Doroftei, 1989.

Debutul său în cinematorgafie este datorat lui Horea Popescu, cel care a distribuit-o în rolul Cristina din ”Zbor înalt”, ecranizare din 1988 după piesa lui Horia Lovinescu, ”Moartea unui artist”. Astfel, a pornit frumos în carieră, încă dinainte de a-și definitiva studiile. Irina Movilă a absolvit Academia de Teatru şi Film, Bucureşti, promoţia 1991, la clasa profesor Mircea Albulescu.

A jucat și în spectacole de teatru TV: Miranda, din Don Juan sau ”Dragostea pentru geometrie” de Max Frisch, Eboli, din ”Carlos” de Friedrich Schiller, Rosalinda, din ”Cum vă place” de William Shakespeare, Nadia, din ”Insula” de Mihail Sebastian dar și în filmul serial ”Martorii” de Bogdan Ficeac, regia Dan Piţa, Şerban Marinescu.

Irina Movilă a avut în viață, ca fiecare om și fiecare artist, urcușuri și coborâșuri. Crede în Dumnezeu şi nu îi e ruşine să își arate suferinţele. ”Şi poate pentru asta sunt iubită!”, mărturisește actrița.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns