Fostul Cinematograf Grivița a ajuns în paragină

Articol de Mircea Apostolescu, 23 martie 2016, 14:18

Imobilul, aflat pe Calea Griviței, la numărul 166, închis de ani de zile, a fost împrejmuit cu un gard de tablă, în vara anului trecut. În locul său urma să se construiască un bloc pentru birouri, cu o înălțime de opt etaje.

În prezent, lucrările de constructie sunt sistate, deoarece imobilul este obiectul unui proces aflat pe rolul Înaltei Curți de Casatie și Justiție. Primul termen din acest proces va avea loc în luna mai, anul acesta. Între timp, clădirea se degradează, în continuare, existând chiar riscul de a se prăbusi, așa cum s-a întâmplat cu fostul Cinematograf „Feroviar”, care se află chiar peste drum și pe locul căruia este acum un maidan.

Cum s-a ajuns, însă, în această situație?

Până în anul 2008, cinematografele si grădinile de vară, cinematografele în aer liber și terenurile aferente aceatora se aflau în proprietatea privată a statului, care le administrează prin Regia de Distributie si Exploatare a Filmelor „România – Film” (RADEF). În anul 2008, cinematografele au fost trecute din proprietatea privată a statului, în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, prin Legea nr.303/2008. Astfel, la 1 ianuarie 2009, RADEF ar fi trebuit să transmită Cinematograful „Grivita” către Primăria Sectorului 1.

Numai că, la 11 decembrie 2009, RADEF a vândut cinematograful către SC Panrom SRL, în urma unei hotărâri judecătorești care obligă regia de film la executarea unei „obligatii de a face”, pe care RADEF si-o asumase în anul 2005.

În anul 2013, noul proprietar solicită și primeste autorizație de constructie din partea Primăriei Sectorului 1. Autorizația prevedea reabilitarea și supraetajarea cinematografului. Dar, lucrările nu au demarat în termenul de 12 luni de la eliberarea autorizației de constructie, aceasta pierzându-si valabilitatea.

În momentul de față, pe rolul Înaltei Curți de Casatie și Justiție se află un dosar prin care Primăria Sectorului 1 cere ca RADEF să îi predea cinematograful. Primul termen al procesului este abia în luna mai si nu se poate sti cât va dura până când instanța va da o decizie definitivă. În plus, sunt discutabile șansele de succes ale acțiunii Primăriei Sectorului 1, de vreme ce contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat între RADEF si Panrom SRL în urmă unei hotărâri judecătorești.

Singurul lucru care s-ar mai putea face, într-un interval mai mic de timp, ar fi ca Primăria Sectorului 1 să răscumpere Cinamatograful „Grivița” de la actualul proprietar.
Și s-ar mai putea face ceva: organele competente ale statului român ar putea afla cine se face vinovat de încheierea pre-contractului de vânzare-cumpărare din 2005, în urma căruia RADEF a fost fortată să vândă cinamatograful. Pentru că persoana care a semnat acel pre-contract a săvârșit o ilegalitate, deoarece s-a angajat să vândă un bun care nu se afla în proprietatea regiei de film, ci doar în administrarea acesteia. Proprietar de drept al cinematografului era, la data vânzării acestuia, statul român.

Cazul este similar cu o altă mangla despre care am scris, a celor șapte hectare din Parcul Herăstrău, vândute de către BTT unei firme private, desi BTT era doar administratorul terenului, proprietar fiind Primăria Capitalei.

Numitorul comun al acestor cazuri de furt din patrimoniul statului: acesta sau autoritățile locale nu au făcut niciun efort pentru a-și apăra proprietatea.