Intretinerea ar putea creste, anul acesta!

In aceste zile, cand inca nu am inghitit bine sarmaua de Anul Nou si asteptam Boboteaza si Sfantul Ion, parca nu este momentul pentru subiecte grele, care sa ne aduca dureri de cap si sa sporeasca mahmureala de dupa Sarbatori. Cu toate acestea, trebuie sa vorbim despre RADET, fiindca afara este frig, iar caldura si apa calda din apartamentele noastre, aproximativ 1,3 milioane de oameni, care locuim in 8.500 de blocuri, depind de solutionarea problemei regiei de termoficare.

Dupa septembrie 2015, a izbucnit o adevarata criza RADET-ELCEN, care insemna revendicarea de catre Electrocentrale Bucuresti a unei creante istorice egale cu intreg bugetul Primariei Capitalei pe un an intreg.
RADET avea, la finele lui 2015, datorii de circa 3,66 miliarde lei. Aproximativ 98% din aceasta suma reprezenta datoria regiei de termoficare catre ELCEN. La finele lui iunie 2016, datoriile ajunsesera la circa 3,9 miliarde lei, potrivit raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei RADET Bucuresti, document elaborat de catre Rominsolv, administratorul judiciar desemnat de catre Tribunalul Bucuresti pentru regia de termoficare.

Dupa intrarea in insolventa a RADET, pronuntata pe 6 octombrie de catre Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII-a Civila, reprezentantul administratorului judiciar, Rominsolv, avocatul Gheorghe Piperea, declara ca nu ar exista riscul intrarii in faliment a regiei de termoficare si ca va prezejta un plan de reorganizare al aceseia, dar si un raport privind cauzele care au dus la insolventa.
Potrivit acestui din urma raport, situatia economico-financiara dezastruoasa a RADET a fost cauzata de neplata subventiilor promise de Guvern si Primaria Capitalei catre RADET, subventii in cuantum de circa 1 miliard lei, plata cu intarziere a subventiilor, ceea ce a dus la acumularea de penalitati, inghetarea tarifului gigacaloriei in ciuda faptului ca se impunea cresterea acestuia, pierderile uriase generate de reteaua de transport si distributie, invechita si disfunctionala, reteaua si, nu in ultimul rand, de lipsa investitiilor in cei peste 3000 de kilometri de retea de transport si distributie a agentului termic.

Potrivit Raportului Rominsolv asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei RADET Bucuresti, regia a ajuns in aceasta situatie din urmatoarele motive:
– Neplata sau plata cu intarziere a subventiilor, atat de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul de Interne, cat si de catre Primaria Municipiului Bucuresti. Aceasta situatie a dus la acumularea de penalitati;
– „Referitor la subventiile de recuperat, sumele aflate in sold la data de 31.12.2016 sunt reprezentate de subventiile in valoare de 715.352.764 lei nedecontate in termen, aferente anilor 2007-2011, pentru care a fost constituit provizion de aceeasi valoare. (…) Faptul ca Guvernul nu a alocat, in totalitate, sumele necesare pentru compensarea unitara la combustibilii utilizati pentru producerea energiei termice furnizate populatiei conform OG 36/2006, sume ce erau virate prin intermediul PMB, a generat acumularea unei datorii a M.A.I. catre PMB si, implicit, catre RADET Bucuresti de 715.352.765 lei, suma conform deconturilor justificative depuse lunar de RADET la PMB in perioada 2007-2011 si neachitata pana in prezent. Diferenta de 13.870.653,47 lei reprezinta subventii aferente anului 2015 care trebuie virate de PMB. (…) Conform protocolului din 2008, recunoscut prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr 424/2008, protocol incheiat intre Municipiul Bucuresti, RADET Bucuresti, Ministerul Economiei si Finantelor, Electrocentrale Bucuresti SA si Sucursala Electrocentrale Bucuresti se prevedea la art. 5 ca „Municipiul Bucuresti va asigura alocatiile bugetare catre RADET in sumele si la termenele prevazute in Anexa la prezentul Protocol”. Graficul de esalonare a platilor cuprins in Anexa la Protocol, nu a fost respectat in totalitate de PMB, ca urmare, din totalul de 743.400.000 lei au fost alocati numai 484.430.757 lei, diferenta de 258.969.243 lei ramanand neachitata pana in prezent, se arata in raportul Rominsolv. Suma de 743.400.000 lei, preluata de Municipiul Bucuresti prin protocol reprezinta facturi de energie termica aferente perioadei 31.12.2007 – 30.11.2008″, se arata in raport.
– Tot raportul realizat de catre administratorul judiciar al RADET mai arata ca „Subventiile incasate cu intarziere sau incomplet au generat obligatii de plata pentru despagubiri legale, penalitati de intarziere, catre furnizorii de energie termica, in conditiile in care, au avut un impact semnificativ in aparitia starii de insolventa, valoarea penalitatilor si dobanzilor in anul 2015 fiind de 266.534.000 lei, iar impactul cumulat intre 01.01.2013 si 30.06.2016 este de 883.498.443 lei”.
– O alta cauza care a dus la insolventa regiei de termoficare este termenul prea scurt de plata a facturilor catre ELCEN si plata mai intai a penalitatilor, apoi a datoriei de baza, conform raportului Rominsolv.

Autorii Raportului explica mecanismul economico-juridic care a dus la insolventa RADET: „Aplicarea distructiva, fara a insanatosi anterior o relatie comerciala nascuta pe fundamente economice gresite, a principiului privind calculul penalitatilor de intarziere si stingerea lor cu prioritate, a creat un cerc vicios intre RADET si ELCEN in care prima plateste lunar penalitati de intarziere, in timp ce facturile curente raman nestinse, marind in fiecare luna baza de calcul pentru noi penalitati de intarziere care, la randul lor, este necesar a fi achitate cu prioritate. Acesta este motivul pentru care, desi RADET a achitat in ultimii doi ani, catre ELCEN, mai mult cu aproximativ 150.000.000 lei decat valoarea cantitatii de energie facturata, conform prevederilor contractactuale, acesti bani au fost alocati pentru stingerea penalitatilor de intarziere, facturile de energie au ramas neachitate, iar ELCEN a continuat sa solicite penalitati de intarziere”.

Pierderile provocate de maririle de tarif la energia termica furnizata populatiei aprobate de ANRSC, dar neinsusite de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primaria Capitalei; au fost o alta cauza a situatiei dezastruoase in care a ajuns regia, conform Raportului Rominsolv. Astfel, impactul cumulat al diferentelor dintre tarifele aprobate de ANRSC si cele aprobate prin hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, intre 01.03.2012 si 31.10.2016 este de 131.428.322 lei, potrivit raportului.
Autorii acestuia explica faptul ca: „Concret, in prezent, RADET Bucuresti este obligata sa practice tarifele aprobate in anul 2011 prin HCGMB 142/2011, in timp ce furnizorii de energie termica, apa, gaze naturale, etc. au majorat an de an preturile. In data de 15.07.2015, RADET a depus la Primaria Municipiului Bucuresti, o solicitare pentru majorarea preturilor si tarifelor practicate, ca urmare a Avizului ANRSC nr.317038/09.07.2015. Solicitarea RADET a fost avizata favorabil de catre AMRSP prin adresa nr. 2972/26.08.2015, dar pana la data prezentei aceasta nu a fost aprobata desi Regia a inaintat reveniri la solicitarea de ajustare pret. Pretul local de facturare a energiei termice consumatorilor casnici in Municipiul Bucuresti este de 137,00 lei/Gcal fara TVA (164,40 lei/Gcal cu TVA 20%), pret aprobat in anul 2011 prin HCGMB nr. 141/2011”.
Conform aceluiasi Raport Rominsolv, „Avand in vedere tarifele pentru care s-a obtinut Aviz ANRSC, in perioada 2011 – 2015, tarife ce nu au fost aprobate de catre PMB, pierderile financiare inregistrate de RADET Bucuresti din neaprobarea celor doua tipuri de tarife sunt semnificative, fiind estimate la valoarea de 131.428.322 lei (fara TVA). (…) Daca analizam efectele globale, deci inclusiv penalitatile aferente pe care Regia le-a platit furnizorilor sai, pierderile financiare din neaprobarea celor doua tipuri de tarife sunt semnificative, respectiv in suma de aproximativ 167.239.000 lei”.

Raportul identifica si cauze ale insolventei ce tin de starea sistemului de termoficare. Sistemul de termoficare este vechi, in sensul ca peste 80% din instalatiile de transport si distributie a energiei termice, cu o lungime de circa 3000 de kilometri, au un grad avansat de uzura, avand o vechime in functionare de peste 20 de ani. Consecințele acestei stari de fapt constau in coroziunea retelelor primare si secundare, care duc la pierderi de agent termic prin neetanseitate si de caldura in sistem. Pierderile totale au crescut de-a lungul timpului, ajungand de la 21.24% in 2005 la 27.56% in anul 2015, din care energia termica inglobata in apa de adaos pentru functionarea proprie a retelelor de transport reprezinta circa 2,8 -4,8% din energia total cumparata, din cauza vechimii mari a conductelor de transport.

Raportul mai spune si ca sistemul de termoficare este mult supradimensionat atat fata de necesarul actual de consum, cat si fata de trendul consumului. Astazi, acesta este utilizat la 30% din capacitate. Din informatiile puse la dispozitie, sistemul pierde anual intre 1,3 si 1,5 milioane de Gcal si, pe fondul diminuarii cantitatilor de energie termica vanduta, nu poate asigura etansarea termica si mentinerea pierderilor tehnologice de agent termic la un nivel rezonabil care sa mentina Regia profitabila. Pierderile de agent termic implica cresterea tuturor cheltuielilor din aval: cheltuielile cu materiile prime si materiale, cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu prestatiile externe, aferente agentului termic pierdut. Impactul financiar estimat in anul 2015, doar pentru pierderile efective de agent termic si apa de adaos, a fost de 129.084.277 lei, iar impactul cumulat estimat in perioada analizata 01.01.2013 – 30.06.2016 a fost de 398.274.974 lei.

Nici lucrarile de reparatii si intretinere nu au fost executate in totalitate si la timp, afirma autorii Raportului Rominsolv. Lucrarile de reparatii si intretinere in vederea mentinerii in functiune a sistemului de termoficare, lucrari de tip preventiv, programate, au fost insuficiente, in linie cu fondurile disponibile pentru acest tip de lucrari; astfel, in anul 2013 au fost cheltuite pentru reparatii aproximativ 5 mil. lei, in anul 2014 cca. 1.3 mil lei, iar in anul 2015 cca 1.8 mil lei, sume insuficiente la nivelul unor imobilizari nete totale de 1.387 mil lei in 2013, 1.373 mil lei in 2014 si 1.414 mil lei in 2015, in conditiile in care vechimea multora dintre acestea depaseste 20 de ani.

Investitiile in reteaua RADET au avut si ele de suferit, din cauza situatiei economico-financiare a regiei, afirma Raportul Rominsolv. Lucrarile de investitii in retea au fost putine si nu au fost subordonate unui masterplan destinat rezolvarii pe termen lung a pierderilor din sistemul centralizat de termoficare, pe zone functionale. Astfel, intre anii 2011 si 2016 fondurile pentru investii solicitate de catre Regie au fost de 1.655.646.410 lei, in timp ce suma alocata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti a fost de numai 133.184.820 lei, de peste 12 ori mai mica.
Raportul elaborat de catre administratorul judiciar al RADET mai identifica si alte cauze care au dus la insolventa regiei. Astfel, bugetul de venituri si cheltuieli al acesteia a fost aprobat, pe intreaga perioada analizata, cu un deficit de aproximativ 10%, destinat, in principal, datoriilor istorice catre Electrocentrale Bucuresti;
In plus, nu au fost realizate veniturile programate, in principal din cauza scaderii cantitatii de energie termica livrata, care a avut drept cauze reducerea consumului de energie termica pentru incalzire si apa calda, de la 8.990.492 Gcal in anul 1998 la 3.687.554 Gcal in anul 2015. Aceasta stare de fapt a aparut ca efect al reducerii numarului de consumatori prin debransare sau economie, din cauza schimbarilor climatice si, nu in ultimul rand, prin reabilitarea termice a unui numar din ce in ce mai important de blocuri, considera autorii Raportului Rominsolv.

Datoriile comerciale acumulate nu au acoperire in active care sa fie valorificate, iar ratele lente de rotatie a activelor regiei au condus la imposibilitatea achitarii datoriilor la termenele scadente. Datoriile totale ale RADET se ridica la 3.891.087.664 lei in anul 2016, iar activele totale apartinand Regiei, fara cele din patrimoniul public, sunt de doar 494.541.623 lei.
De notat ca reteaua de transport si distributie a energiei termice nu este in patrimoniul regiei de termoficare, ci este proprietatea Municipiului Bucuresti.
Posibilitati reduse de a face fata obligatiilor de plata, totalul datoriilor pe termen scurt situandu-se intre 3.359.500.763 lei in 2013 si 3.891.087.664 lei la 30.06.2016, si sustinerea activitatii din fonduri proprii, capitalurile proprii inregistrand valori negative pe tot parcursul perioadei, ceea ce denota existenta unui risc de insolvabilitate. Astfel, capitalurile proprii au inregistrat valori negative (intre -2.393.975.650 lei in anul 2013 si – 3.410.875.352 lei pe 30.06.2016) pe fondul inregistrarii unui rezultat net al exercitiului negativ (pierderile situandu-se intre 289.429.868 lei in 2014 si 429064767 lei, in anul 2016, este o alta cauza care a dus la insolventa RADET, conform Raportului Rominsolv.

Tot potrivit Raportului regia s-a confruntat cu un volum scazut al disponibilitatilor banesti. Astfel, fluxul de numerar degajat din activitatea de exploatare, in anul 2015, a fost de doar 22 481 665 lei, in timp ce fluxul total de numerar a scazut cu peste 240 mii lei, in acelasi an. Acest lucru s-a intamplat in conditiile in care datoriile pe termen scurt, cu scadenta sub un an, au fost de peste 3,8 miliarde lei, la finele lui 2015. In aceasta situatie, regia s-a confruntat cu posibilitati reduse de a face fata datoriilor scadente. Neachitarea acestora a dus la agravarea situatiei financiare, scriu autorii Raportului.
Tot ei considera ca popririle succesive infiintate de catre ELCEN asupra unor sume reprezentand intre 50%-100% din veniturile RADET au contribuit la aducerea regiei in stare de insolventa.
In ceea ce priveste gasirea unor persoane raspunzatoare de insolventa RADET, autorii Raportului Rominsolv nu gasesc nici un vinovat. In acest sens, Raportul mentioneaza ca nu sunt intrunite premisele cerute de Legea 86/2014 pentru formularea unor cereri privind atragerea raspunderii personale fata de administratorul si conducerea regiei.

Ce ne asteapta, anul acesta?
Administratorul judiciar va depune Planul de reorganizare a RADET pana in octombrie anul acesta.
In esenta, planul de reorganizare va propune atingerea pragului de rentabilitate a regiei, incepand cu octombrie 2017. Practic, acest lucru se va face prin scaderea cheltuielilor fixe ale RADET, iar, daca reducerea nu va fi suficienta, ea va fi contrabalansata printr-o crestere a veniturilor, obtinuta prin ajustarea tarifului, spun autorii Raportului. Deci, anul acesta ne putem astepta la cresterea tarifului gigacaloriei, care a ramas neschimbat din 2011, adica la cresterea intretinerii!
O alta masura a planului de reorganizare consta in transformarea RADET in societate comerciala. Aceasta societate se va numi RADET SA si va avea ca unic actionar Primaria Municipiului Bucuresti.
Dupa transformarea in societate comerciala, vor fi obținute, in cel mai scurt timp,licentele si autorizatiile necesare functionarii si va fi semnat contractul de delegare a serviciului de termoficare cu Municipalitatea, prevede Raportul Rominsolv.
Acelasi Raport prevede ca, dupa transformarea RADET in societate comerciala, va fi demarata, in cadrul Planului de reorganizare, fuziunea RADET-ELCEN, prin absorbtia ELCEN de catre RADET. Va rezulta o societate al carei capital va fi detinut de catre Municipalitate si actualii actionari ai ELCEN, in proportiile ce vor reiesi din aportul la patrimoniul noii societati.

Asadar, cei de la Rominsolv preconizeaza solutia stingerii datoriei istorice a RADET catre ELCEN prin confuziunea de patrimonii care va avea loc cu ocazia fuziunii prin absorbtie a ELCEN de catre RADET. Aceasta solutie a fost prevazuta inca din martie 2013 si consfintita de catre Guvernul Romaniei. Dar, iata ca au fost necesari patru ani pentru a se ajunge la aplicarea ei.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

1 COMENTARIU

  1. De ce trebue sa platim tot noi (bucurestenii) din cauza ca mai multe institutii/firme se ciorovaesc intre ele? Ori si asa intretinerea este scumpa asa ca ajungand la 1/2 din pensie, daca se va mari pretul, se va ajunge la un deficit si mai mare, cei mai multi dintre pensionari nefiind capabili sa plateasca.
    Doamna Primar General a categorisit deja, amenintarile televizate din partea furnizorilor de caldura, de a opri furnizarea agentului termic, drept „Crima impotriva umanitatii”.
    Pe de alta parte actiunea de montare de repartitoare pe calorifere, era acela de a se cunoaste diferenta dintre caldura furnizata de central si ce primita de consummator, tocmai pentru a stabili ca daca din central a plecat 1000 Gcal iar intr-un cartier de blocuri au ajuns doar 800 gcal inseamna ca intre blocurile in cauza si central termica este o avarie NEREMEDIATA pe unde se scurg si se pierd in gol 200 de Gcal, deci locul trebue cautat si remediat.
    Din pacate, in Bucuresti ,cel putin, aceasta actiune s-a dovedit doar o „stoarcere de bani in plus de la contribuabili”, caci acum ii platesc atat pe cititorii de la „firmulitele de apartament” cat si serviciul lor, care cauta sa faca unitatile de caldura cat mai neintelese de consumatorul casnic. Astfel introducerea „coloanelor” constitue in nou rapt din veniturile noastre, toate coloanele din apartamentul meu avand o suprafata radiant de <5% din total suprafata radianta elementi de calorifer ori cantitatea de "unitati calorice" atribuita lor este aproximativ 25-30% din total caldura data de calorifere!
    Acum ca firmele furnizoare si-au facut treaba cu noi s-a bagat propaganda ca " at fi mai bine sa se scoata Repartitoarele fiindca cei care nu si-au montat tot blocul si au ramas pe pausal au mai multa caldura dacat cei cu repartitoare.
    Deci cum ramane cu bilantul termic si cu depistarea defectelor locale din reteaua de furnizare agent termic.
    Cu stima
    Apostolescu Radu,
    Inginer, consummator de agent termic

Lasă un răspuns