Razboiul Pilonului II – faza pe comisioane

Cel mai recent episod din ceea ce ar putea fi numit «Razboiul pensiilor private» a debutat duminica trecuta, cand  ministrul finantelor a atacat din nou fondurile de pensii de pe Pilonul II.

E drept ca dupa ce, pe 29 iunie, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu l-au contrazis,  cat se poate de categoric pe Ionut Misa declarand ca nu se pune problema desfiintarii Pilonului II  si ca ministrul a facut doar o greseala de comunicare, discutia parea defitiniv inchisa.

Acum Misa nu mai agita spectrul unei actiuni de forta impotriva fondurilor de pe Pilonul II, dar prefera sa puna sub semnul intrebarii buna credinta a acestor fonduri declarand ca ele iau comisioane nejustificat de mari, de 2,5%, pentru simpla gestionare a banilor.

La o suma totala de 35 miliarde de lei, atat cat sunt in prezent activele gestionate de cele 7 fonduri de pe Pilonul II, procentul anuntat de ministru inseamna, intr-adevar, 875 de milioane de lei.

Problema este ca Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) afirma, intr-un comunicat oficial, ca in ultimul an, adica intre iunie 2016 si iunie 2017, comisionul perceput a fost de numai 0,98%. Tot  bani multi, dar, oricum, mai putin de jumatate fata de cat a anuntat Ionut Misa.

Apoi APAPR scoate in fata argumentul suprem : or fi bani multi, dar merita pentru ca in cei 9 ani de activitate, fondurile de pensii private obligatorii au primit in administrare contributii brute de 28,2 miliarde de lei, care au fost sporite prin investitii pana la actualul nivel de 35,1 miliarde de lei.

Adica  investitiile au adus in buzunarele cotizantilr un plus de 6,9 miliarde de lei, echivalentul peste 1,1 miliarde de euro, dupa ce s-au retinut criticatele comisioane.

Tot APAPR mai spuna ca peste 92% din investitiile Pilonului II au fost si sunt realizate in Romania, deci prin cotizatiile la pensiile private romanii contribuie direct la cresterea economica si la crearea de locuri de munca din tara.

Asta nu inseamna ca finantistii statului s-au resemnat cu realitatea celor 5,1 procente din CAS care, in prezent, pleaca, in fiecare luna, la privat si, cu atat mai putin, ca vor accepta cu seninatate cresterea acestui procent pana la 6%, asa cum ar fi trebuit.

Pentru ca  banii de pensii sunt un «colac de salvare» pentru orice guvern, inclusiv pentru guverne din tari pe care noi le luam drept exemple de dezvoltare a economiei de piata.

In 2010 autoritatile de la Budapesta au gasit drept solutie de iesire din criza privatizarea pur si simplu a pensiilor private in totalitate, adica banii s-au intors in buzunarul statului, vre-o 15 miliarde de euro.

Scandal, amenintari cu prabusirea economiei, dar Ungaria a ramas cu un ritm de crestere constant bun, atat in ce priveste a PIB-ul cat si in ce priveste invesititiile straine directe.

In 2012 Varsovia a decis, la randul sau, privatizarea partiala a Pilonului II. Premierul polonez de la vremea respectiva nu era altul decat Donald Tusk.

Iarasi scandal, iarasi amenintari cu prabusirea economiei, dar dupa cum stim toti, Polonia este in continuare un etalon de soliditate si eficienta in UE pe care noi il invidiem.

Mai mult, in ciuda deciziilor politice care la vremea respectiva au fost considerate de-a dreptul sinucigase, bursele din Budapesta si Varsovia se simt cat se poate de bine, oricum mai bine decat Bursa din Bucuresti.

Nici macar Bruxelles-ul nu a considerat privatizarea pensiilor private ca fiind contrara regulilor europene, dovada ca Donald Tusk este acum presedintele Consiliului European, proaspat reales pentru al doilea mandat.

Acestea fiind zise, nu inseamna in niciun caz ca Romania ar trebui sa urmeze exemplele Ungariei si Poloniei– in fond privatizarea pensiilor private este un gest pe care nu-l face nimeni decat in disperare de cauza! – dar, asa cum experienta a demonstrat, o asemenea decizie poate face oricand parte din arsenalul economic viabil si acceptat de UE.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns