”Kősem” sau istoria văzută prin ochi de femeie

O carte pe care nu ar trebui să o lăsați necitită în această toamnă, mai ales dacă vă plac romanele istorice, este ”Kősem”, scrisă de Solmaz Kâmuran și apărută la editura Polirom în traducerea Margaretei Aslan și a lui Calin Felezeu.

Scriitoarea Solmaz Kâmuran ne deschide porțile haremului sultanilor otomani și aduce în fața cititorilor personaje ale istoriei neînchipuit de puternice și abile, de o inteligență sclipitoare precum mamele și consoartele sultanilor.

Kősem, eroina acestui roman a ajuns una dintre cele mai puternice femei din istorie, deși se născuse într-o familie modestă din insula Tinos. O chema Anastasia și, deși orfană, atrăsese deja atenția preotului cu istețimea ei. Însă cel mai tare părea să îi placă jocul de șah unde adesea ieșea câștigătoare doar din câteva mutări. Nu visa la bogății ori palate, ci doar la câțiva pești pe care să îi cumpere la un preț mai mic direct de la pescari.

Numai că este răpită împreună cu o altă fată pe nume Irina. Răpitorii remarcă nu doar frumusețea ei ci și firea reținută așa că hotărăsc să o vândă la Palat pentru a intra în harem. Atât Anastasia cât și Irina vor ajunge în harem.

Dacă Irina se va remarca prin firea ei repezită, Anastasia se va face plăcută Sultanei Valide Handan, mama sultanului Ahmed I, iar aceasta o va lua în serviciul ei gândidu-se că mai târziu fata manierată va fi bună pentru fiul ei. Astfel, frumoasa grecoaică primește și un nume nou, Mahpeyker (”cea în formă de lună”), dar și o poreclă datorată istețimii sale – Kősem care însemna ”Călăuzitoare” și cu care va rămâne cunoscută în istorie. Va deveni favorita sultanului. Nu va fi dragoste la prima vedere, ci una care a crescut încetul cu încetul datorită jocului de șah pe care tânărul sultan era atât de dornic să îl învețe.

Kősem va juca șah și cu fiii ei, iar în cele din urmă doar cu ea însăși.

În carte este zugravită cu lux de amanunte o lume plină de femei frumoase, sultani puternici înfățișați și cu slăbiciunile lor, viziri lacomi de putere și avere, dar și eunuci miloși, comandanți militari, pași care se aruncă cu ferenezie în jocul întrigilor de curte. Se fac și se desfac alianțe, se nasc dușmanii pe viață și pe moarte. Kősem va rezista tuturor acestor lupte, fiind pusă în situația de a face orice pentru a-și apăra soțul și apoi fiii. Jocul de șah devine un lait motiv și un simbol al schimbărilor de situații.

Apar în carte și savanti, inventatori ai acelor timpuri care doresc să zboare cu aripi făcute de ei din lemn și pânză de corabie, dar și cu ajutorul unor proiectile trase de un tun precum un inginer militar al acelor timpuri Hassan Lagari. Sunt descrise credințe dar și superstiții.

”Kősem” este cea de-a doua carte dintr-o trilogie a femeilor ilustre după ”Kiraze”, prima carte a aceleiași autoare, tradusă în limba română.

Dincolo de toată această panoramă a unei întregi epoci, romanul lui Solmaz Kâmuran este și o meditație filosofică asupra istoriei și meandrelor ei, văzute prin prisma vieții unei femei cu un destin fabulos. Pe scurt, o carte pe care nu o veți mai lăsa din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns