UPDATE! Bucureștiul șanțurilor!

UPDATE: Astăzi, 16 octombrie, a sosit răspunsul de la Primăria Capitalei:

„În perioada ianuarie 2016 – septembrie 2017, pentru contravenții săvârșite la regimul executării lucrărilor de intervenții/reparații lucrări edilitare au fost aplicate 256 sancțiuni contravenționale în cuantum total de 484.400 lei, din care:

a) Pentru neîntreținerea corespunzătoare a drumurilor de către administratorul acestora, în baza OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor au fost aplicate 10 sancțiuni în cuantum de 25.000 lei;

b) Pentru nemenținerea curățeniei domeniului public afectat de lucrări edilitare, pentru neîntreținerea echipamentului edilitar, pentru neîmprejmuirea lucrărilor edilitare, pentru neaducerea la starea inițială a domeniului public afectat de lucrări, în baza HCLMB 3/1995 privind Normele privind ocuparea terenurilor aparținând domeniului public al municipiului București pentru executarea de lucrări tehnico-edilitare au fost aplicate 121 sancțiuni în cuantum de 255.500 lei;

c) Pentru neanunțarea intervențiilor la rețelele tehnico-edilitare, pentru depășirea termenelor de execuție a lucrărilor, pentru neîntreținerea corespunzătoare a traseelor rețelelor edilitare (tasări, exfolieri), în baza HCLMB16/1994 privind aprobarea normelor pentru avizare, autorizarea, coordonarea și executarea lucrărilor tehnico-edilitare de pe teritoriul Municipiului București au fost aplicate 34 sancțiuni în cuantum de 95.000 lei;

d) Pentru neaducerea la cotă a capacelor căminelor rețelelor edilitare, în baza HCGMB306/2002 privind aprobarea regulamentului privind instalarea capacelor gurilor de acces la rețele edilitare subterane și răsuflătorilor de gaz și a grătarelor gurilor de scurgere a apelor pluviale pe teritoriul Municipiului București au fost aplicate 13 sancțiuni în cuantum de 26.000 lei;

e) Pentru nerespectarea măsurilor de protejare a mediului la executarea lucrărilor edilitare, semnalizarea necorespunzătoare a lucrărilor edilitare, în baza HCGMB205/2009 privind aprobarea Brevetului Verde pentru execuția lucrărilor de construcții pe teritoriul Municipiului București au fost aplicate 78 sancțiuni în cuantum de 83.300 lei;

Pentru executarea de lucrări edilitare fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației de construire, în aceeași perioadă, în baza Legii 50/1991, republicată, cu completările și modificările ulterioare, privind autorizarea lucrărilor de construcții au fost întocmite 84 sesizări ale organelor de cercetare penală”.

——-

Este o realitate pe care o cunoaștem, de ani de zile, prea bine, noi, toți bucureștenii care circulăm, zilnic, pe jos, cu transportul public sau cu mașina personală: străzile și trotuarele sunt pline de gropi, de șanțuri, săpate în toate direcțiile. Dintre aceste „vestigii” ale unor lucrări la rețelele edilitare, unele sunt semnalizate corespunzător, altele nu mai sunt semnalizate de multă vreme.

Dintre gropile și șanțurile care brăzdează atât trotuarele, cât și carosabilul Bucureștiului, unele sunt rodul eroziunii asfaltului în timp, eroziune cauzată de ploi, zăpezi, înghețuri-dezghețuri și deszăpeziri. Altele, însă, sunt cauzate de lucrările la rețelele edilitare subterane, de gaze, de curent electric, de apă și canalizare etc.

De multe ori, deținătorii acestor rețele sau firmele angajate de către aceștia, pentru a face diferite lucrări, termină intervenția, astupă groapa sau șanțul cu pământ și cu asta basta.

Uneori pun deasupra putin nisip sau pietris. Dar, la prima ploaie, pământul și pietrișul se tasează și apare, mareata, la suprafată groapă sau, triumfător, șanțul.

Alteori, toarnă și puțin ciment, dar nu la nivelul restului trotuarului sau carosabilului, așa încât rămâne o „buza” de care să se împiedice un bătrân cu baston sau cu un cărucior de piață, o mămică cu un copil în brațe, un nevăzător, un copil ieșit de la școală, care aleargă spre casă. Probabil aceste șanțuri sunt lăsate așa nu la voia întâmplării, ci pentru a trimite „clienți” la secțiile de traumatologie ale spitalelor bucureștene, o luxație, o fractură …

Sigur, șanțurile din carosabil, care îți rup planetarele, amortizoarele și alte cele pe la mașină, își au și ele rostul lor. Încurajează industria care produce piese de schimb și aduc prosperitate service-urilor auto.

În fine, sunt cazuri, nu puține, când lucrătorii lasă în urmă o groapă descoperită, pur și simplu, semnalizată anemic cu un popic, pe care-l ia vântul sau îl da jos careva.

Nu, șanțurile și gropile lăsate „în plata Domnului” nu brăzdează străzile și trotuarele pe la periferia orașului. Edilitariștii lucrează la fel de „grijuliu” și în centrul orașului, pe străzi mari, precum Bulevardul Mărăști sau strada Alexandru Constantinescu.

Toate aceste lucruri se întâmplă deși există reglementări, în Hotărârea 206/2013 a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), cât și în Codul Rutier, prin care cei care execută lucrări pe domeniul public sunt obligați să readucă trotuarul sau carosabilul la starea inițială.

Există, de asemenea, o măreață Comisie, la Primăria Capitalei, care autorizează orice lucrare pe domeniul public, și mai există o Direcție Generală de Inspecție, în cadrul Direcției Generale de Poliție Locală a Municipiului București, ai cărei inspectori ar trebui să controleze îndeplinirea acestor obligații. Chiar și Brigada de Poliție Rutieră i-ar putea amenda, potrivit Codului Rutier, pe aceia care lasă în urma lor gropi și șanțuri.

Cum poți sparge carosabilul și trotuarele? Cine avizează lucrările edilitare și care este procedura pentru obținerea avizului?

Potrivit Hotărârii Consiliului General al Municipiului București 206/2013, la nivelul Primăriei Municipiului București, există Comisia de Coordonare a Proiectării Rețelelor Edilitare care avizează acest tip de lucrări. Pentru a obține avizul necesar execuției de lucrări pe domeniul public, operatorul care deține sau administrează rețeaua de gaze, de apă, de canalizare, de electricitate, de termoficare trebuie să încheie un contract cu o firmă specializată pentru readucerea drumului la starea inițială după intervenție.

În cadrul Comisiei ar trebui să se analizeaze proiectele și planul coordonator, exprimându-se acordul pentru execuția lucrării solicitate, desigur avându-se în vedere respectarea avizelor obtinute la proiect și asigurarea funcționării simultane cu rețelele de infrastructură existente.

În baza avizului Comisiei de Coordonare a Proiectării, solicitantul ar urma să depună documentația în vederea eliberării Autorizației de Construire pentru execuția respectivei lucrări. Pe de altă parte, însă, lucrările de intervenție în domeniul public pentru remedierea avariilor la rețelele tehnico-edilitare și stradale se execută în bază Avizelor de Intervenție în domeniul public eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, spune HCGMB 206/2013.

Administratorul sau proprietarul rețelei tehnico-edilitare și stradale trebuie să prezinte la Primăria Capitalei, pentru eliberarea acestui Aviz de Intervenție următoarele documente:

– adresa de solicitare a Avizului depusă de administratorul de rețea;
– procesele-verbale de recepție a zonelor afectate pentru toate lucrările executate de administrator anterior solicitării;
– pentru străzile aflate în garanție/întreținere, contractul sau contractul cadru încheiat între administratorul de rețea și constructorul de drum (care are în garanție/postgaranție-întreținere, arteră respectivă) pentru efectuarea lucrările de aducere a drumului la forma inițială.

Acest contract între edilitarist și constructorul de drum ar trebui să fie încheiat și prezentat Primăriei Capitalei până la data de întâi decembrie a anului în curs pentru anul următor.

Pentru fiecare lucrare de remediere a avariilor pe aceste străzi administratorul de rețea are obligația transmiterii unei comenzi ferme de aducere la starea inițială a suprafețelor afectate către constructorul de drum.

În termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data primirii comenzii ferme de refacere a zonelor afectate de lucrări de la administratorul de rețea, societatea care are în garanție/postgaranție (întreținere) artera are obligația de a aduce la starea inițială zonele afectate.

În baza Avizului de Intervenție în domeniul public executantul lucrărilor are obligația de a declară la PMB toate datele necesare identificării lucrării de intervenție pentru remedierea respectivei avarii, fiecare lucrare primind un număr de înregistrare propriu. Executantul lucrării este obligat să anunțe telefonic toate datele necesare identificării lucrării de intervenție la Brigada de Poliție Rutieră și la administratorul domeniului public, conform reglementărilor în vigoare.

Cine verifică dacă sunt astupate gropile sau șanțurile?

În conformitate cu cadrul legal în vigoare, Direcția de Control din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București (DGPLMB) are atribuții în ceea ce privește verificarea șantierelor de lucrări edilitare, atât în ceea ce privește respectarea normelor de mediu, cât și privind respectarea normelor de execuție a lucrărilor edilitare. Această direcție, însă, nu verifică graficele de execuție ale lucrărilor și nici nu este clar cine ar trebui să facă acest lucru. Întrebarea este: Cine se duce pe teren să verifice dacă executantul unei lucrări a lăsat în urmă un șanț sau o groapă, timp de o zi, o săptămâna sau o lună?!

Potrivit legislației în vigoare, în speța Codului Rutier, și Poliția are atribuții de control pentru lucrările desfășurate pe arterele de circulație!

Potrivit articolului 105 din Codul Rutier, constituie contravenții următoarele fapte săvârșite de către persoane juridice:

-nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a drumului public sau a trecerilor la nivel cu calea ferată, conform standardelor în vigoare; neînlăturarea obstacolelor care împiedică vizibilitatea conducătorilor de vehicule la trecerile la nivel cu calea ferată;

-neîndeplinirea obligațiilor de instalare a mijloacelor de semnalizare rutieră, precum și a dispozitivelor speciale de acest fel;

-nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare, conform standardelor în vigoare, a obstacolelor sau lucrărilor aflate în zona drumului public;

-neasigurarea stării de viabilitate a părții carosabile potrivit standardelor în vigoare, precum și neluarea măsurilor de înlăturare a obstacolelor aflate pe partea carosabilă;

-amplasarea în zona drumului public de dispozitive care pot fi confundate cu indicatoarele ori instalațiile care servesc la semnalizarea rutieră ori realizarea de construcții sau instalații ori crearea de alte obstacole de natură să le limiteze vizibilitatea sau eficacitatea;

-instituirea de restricții de circulație pe drumurile publice fără autorizația administratorului drumului și avizul poliției rutiere;

-nerespectarea termenelor și condițiilor stabilite de administratorul drumului public și de poliția rutieră privind amplasarea și executarea de lucrări în zona drumului public;

-nerespectarea obligațiilor de către executant sau, după caz, beneficiar ca, după terminarea lucrărilor în partea carosabilă, acostament sau trotuar, să readucă drumul public cel puțin la starea inițială;

-nerespectarea obligației administratorului drumului public sau autorității publice locale de a executa sau, după caz, de a desființa amenajările rutiere, în termenul stabilit împreună cu poliția rutieră;

-neîndeplinirea obligației de întreținere a drumului public pe timp de iarnă, potrivit reglementărilor în vigoare.

Vom încerca să aflăm de la Primăria Capitalei și de la Brigada de Poliție Rutieră câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate, anul acesta, pentru încălcarea prevederilor HCGMB 206/2013, respectiv a art. 105 din Codul Rutier.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns