Eliberarea ultimei bucati de pamant romanesc, 25 octombrie 1944!

In graba noastra cotidiana, justificata de imperativul capitalist al plusvalorii si al castigului, intr-o societate care traieste dincolo de viteza luminii, la viteza internetului, captiva retelelor de socializare, cu bunele si cu relele lor, in entuziasmul de a adopta tot felul de obiceiuri si sarbatori de import (vine acum Halloween-ul si nu este foarte departe nici Sfantul Valentin), uitam din ce in ce mai mult, mai profund, de sarbatorile si obiceiurile noastre, romanesti, uitam cine suntem si de unde venim!

Parte a acestei uitari, poate indusa intentionat, este si stergerea din constiinta colectiva a datelor esentiale ale istoriei nationale. Un singur exemplu este cat se poate de elocvent: de ani buni, pe data de 9 mai, cu stegulete albastre pline de stelute in maini, ne intrecem la a sarbatori Ziua Europei. Cati dintre noi insa mai stim sau catora le mai pasa de faptul ca aceeasi zi de 9 mai este incarcata de semnificatiiile profunde ale Proclamarii Independentei de Stat a Romaniei, in 1877, si a victoriei asupra Germaniei naziste, in 1945? Ambele evenimente au fost precedate de razboaie, Razboiul de Independenta si cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in care Armata Romana a dat jertfa de sange, pentru implinirea idealurilor nationale.

Trebuie sa incercam sa restauram, in constiinta noastra colectiva, marile momente si personalitati ale istoriei nationale, sa ne inchinam cu respectul cuvenit in fata eroilor neamului, fie ei si anonimi! Trebuie sa luptam impotriva acestui proces de stergere a identitatii noastre, din cauza caruia nu mai stim cine suntem si ne transformam, treptat, in „cocalari” si „manelisti”! Altfel, nu avem nici un viitor!

In acest efort de recuperare a valorilor noastre romanesti, va propun sa ne aducem aminte de faptul ca 25 octombrie este Ziua Armatei Romane!

Ce semnificatie are ziua de 25 octombrie?

La 25 octombrie 1944, Armata Romaniei a incheiat cu succes campania de eliberare a teritoriului national, la care au participat peste 520.000 de militari, dintre care 58.330 au fost ucisi, raniti sau declarati disparuti.

Unitatile romanesti au continuat sa duca actiuni militare pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, alaturi de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe si sacrificii, la victoria obtinuta la 9 mai 1945, ce a marcat sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Campurile de batalie pe care s-au jertfit ostasii romani, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, se intind din Basarabia si nordul Bucovinei, pana la Odessa, din Caucaz si Cotul Donului – Stalingrad, pana la Focsani – Namoloasa – Galati, de la Bucuresti, pana la Valea Prahovei, pana la Oarba de Mures, Satu Mare si Carei.

In Bucuresti, lupte grele s-au dat, intre 23 si 28 august 1944, la Scoala Superioara de Razboi, la Prefectura Ilfov, la Bariera Rahova si in padurile Baneasa si Otopeni. In urma acestor lupte au fost capturati 6700 de militari germani, dintre care 7 generali si 358 de ofiteri

Chiar daca, pe data de 25 octombrie 1944, s-a incheiat eliberarea intregului teritoriu national, ostasii romani au continuat sa lupte pe fronturile din Ungaria, Cehoslovacia si Austria, pana pe 12 mai 1945. Cele mai grele lupte s-au dat in timpul asediului Budapestei, la Posta Centrala, la cazarma Franz Iozeph, la fabrica de cauciuc, la Gara de Est si la hipodrom, si in Muntii Tatra, in Cehoslovacia. Numai pentru eliberarea Budapestei, Corpul 7 de Armata a pierdut 10.708 militari, morti, raniti sau disparuti, in timp ce in luptele din Cehoslovacia au cazut 67.495 de eroi romani.

Regimentul 2 Care de Lupta a contribuit la eliberarea partii de nord-est a Austriei, ducand lupte grele la Mistelbach, Zistersdorf si Poysdorf.

Cred ca, astazi, se cuvine sa ne inchinam gandul, macar, memoriei ostasilor romani cazuti la datorie, nu numai pe campurile de bataie ale ultimei conflagratii mondiale, ci si in timpul Primului Razboi Mondial si in timpul Razboiului de Independenta, pentru ca pe sacrificiul lor se sprijina Statul Modern Unitar Roman!

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns