Bloxorz

Producătorii jocului Bloxorz s-au gândit să nu ne ofere toate surprizele chiar de la început. Mai întâi, ne-au lăsat să ne acomodăm cu regulile jocului și de abia după aceea ne-au garantat și apariția durerii de cap, care sporește treptat pe măsură ce avansăm în joc.

Regulile sunt simple, avem la dispoziție o cărămidă și o platformă pe care aceasta poate fi împinsă sau rostogolită. Nu există decât patru comenzi, înainte-înapoi-dreapta-stânga, dar sunt mai mult decât suficiente pentru acest joc aparent simplu. Firește, cărămida nu are voie să cadă de pe platformă, în caz contrar nivelul fiind resetat. Misiunea jucătorului este aceea de a “conduce” cărămida către ieșirea din fiecare nivel, reprezentat de o fantă care are exact dimensiunea cărămizii.

La fel ca și în jocul “Supaplex”, prezentat într-o rubrică anterioară, Bloxorz îl provoacă pe jucător să își pună cu adevărat mintea la contribuție. Niciunul dintre niveluri, nici măcar cele inițiale, nu poate fi rezolvat din pură întâmplare. Și evident că dificultatea crește exponențial pe măsură ce avansăm în joc.
De exemplu, există anumite zone “sensibile” în care cărămida nu poate fi deplasată decât prin rostogolire, orice încercare de a o ridica în poziție verticală conducând la prăbușirea zonei respective.

Vom întâlni de asemenea porțiuni de platformă peste care se poate trece doar o singură dată sau comutatoare care, odată apăsate, activează sau dezactivează poduri sau trape.

La final, singura mea rugăminte este aceea de a nu lovi monitorul cu picioarele sau cu pumnii în momentul în care ajungeți să considerați că un anumit nivel este imposibil de rezolvat. Am avut de multe ori această pornire, mai ales de la nivelul 15 încolo, dar am rezistat tentației, pentru că Bloxorz a fost creat nu pentru pumni și picioare, ci pentru cap.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns