La Mulți Ani, Marian Râlea!

Actorul Marian Râlea împlineşte 60 de ani. Pentru foarte mulți copii de azi, dar și ai ultimelor două decenii, el este Magicianul fără vârstă. Pentru iubitorii de teatru de azi, este blândul și bunul domn Ibrahim sau fantasticul Tullius, pentru a aminti deja două dintre rolurile cu care își bucură și în această stagiune publicul.

Sigur, despre fiecare actor se poate spune că este special și în felul său, unic. Da, atunci când e talentat și cu vocație. Dar pentru Marian Râlea acest cuvânt, special, adună în el atât de multe sensuri, așa cum multe sunt chipurile pe care le aduce pe scenă.

A avut și are parte de roluri importante și de colaborări remarcabile, pentru că regizorii l-au adoptat, cum îi place să spună. Sunt perioade din cariera sa care stau sub semnul unor întâlniri cu anumiți creatori.

Una dintre aripile ocrotitoare ale acestui moment, mai exact a acestui deceniu, se numește pentru Marian Râlea, Yuri Kordonsky și spectacolele sale de la Teatrul Bulandra: „Crimă şi pedeapsă” după F.M. Dostoievski, „Îngropaţi-mă pe după plintă” și fascinantul „Marmură”, spectacolul în care cuvântul devine om, după cum l-a definit actorul în emisiunea Spectacol@ bucuresti.ro. Rolul acesta i-a adus în și Premiul pentru Cel mai bun actor la Gala UNITER ediţia XXIV, desfăşurată la 9 mai 2016 la Oradea. Cu doar patru ani în urmă, avusese o Nominalizare UNITER la categoria cel mai bun actor în rol principal pentru rolul Saşa Saveliev din ”Îngropaţi-mă pe după plintă”, iar producția ”Ultima zi a tinereții”, montată tot de Yuri Kordonski, de data asta la Teatrului Naţional ”Radu Stanca” Sibiu, cu Marian Râlea în rolul Necunoscutului, era Câştigător al premiul pentru ”Cel mai bun spectacol”, la Gala UNITER, ediţia 2012.

Perioada de început de carieră  este legată de numele lui Dragoş Galgoţiu și de spectacole sale de pe scena Teatrului Municipal din Ploieşti, unde a jucat în „D’ale carnavalului” şi „Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L. Caragiale, în „Jocul dragostei şi al întâmplării” de Marivaux, „Mult zgomot pentru nimic” de W. Shakespeare. Cu rolul Câinele din ”Jurnalul unui nebun” de Gogol, regia Dragoş Galgoţiu, Marian Râlea a obţinut Premiul special al juriului la Festivalul Tânărului Actor- Costineşti, 1984.

Printre primele roluri în București au fost cele de la Teatrul de Comedie: Trufaldino în ‘Slugă la doi stăpâni’ de Carlo Goldoni, regizat de Tudor Mărăscu și Lysander din ‘Visul unei nopţi de vară’ de W. Shakespeare, spectacol în regia lui  Alexandru Darie, rol ce i-a adus premiul pentru cel mai bun actor de comedie la Festivalul Naţional de Teatru „I.L. Caragiale” din 1990, și care a deschis șirul unei frumoase colaborări. Aici l-a mai distribuit în „Iluzia comică” de Corneille, dar a făcut parte din marile spectacole realizate de Ducu la Teatrul Bulandra: „Poveste de iarnă” şi „Iulius Caesar” de W. Shakespeare, „Trei surori” de A.P. Cehov, ”1794”, scenariu după Camil Petrescu, Georg Buchner, Peter Weiss, şi „Anatomie. Titus. Căderea Romei” de Heiner Muller. Ar fi trebuit să fie și un Hamlet, anunța regizorul, dar n-a mai fost, a fost doar comedia ”Triumful dragostei” de Pierre Marivaux.

La Teatrul Bulandra, Marian Râlea a colaborat  și cu regizorul Mihai Măniuţiu în spectacolele „Îmblânzirea scorpiei” de W. Shakespeare şi „Caligula” de Albert Camus. Tot el i-a propus și un Rică Venturiano, în 1998, în spectacolul de la Odeon cu ”O noapte furtunoasă”, piesa lui Caragiale. Cei doi au lucrat împreună ceva mai mult după 2000, la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, în ”Electra”, după Sofocle şi Euripide, ”Trilogia evreiască – ”Shoah” și ”Ecleziastul”, montate în 2007, și ”Experimentul Iov”, în 2003. Pentru rolul Iov a primit și o nominalizare la premiile UNITER la categoria cel mai bun actor în rol principal. În 2015 a jucat la Măniuțiu și în spectacolul de la Teatrul Național din Timișoara, rolul principal Schwitter din piesa lui Dürrenmatt, ”Meteorul”.

La Sibiu i-a interpretat și pe: Sorin, în spectacolul lui Andrei Şerban, ”Pescăruşul” de A. P. Cehov, 2007, pe Béranger, în ”Rinocerii”v de Eugène Ionesco, regia: Gábor Tompa, 2006, și pe Vladimir, în ”Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett, regizat de Silviu Purcărete, 2005. Purcărete îl distribuise și înainte de 90, în spectacolul său de la Teatrul Mic, „O scrisoare pierdută”.

Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Grigore Gonța sau Horațiu Mălăele sunt alte câteva nume cu care s-a întâlnit de-a lungul timpului.

În cinematografie nu au fost la fel de multe, dar câteva merită amintite. A jucat în filme precum, ”Concurs” 1982,  „Buletin de Bucureşti” (1983),  ”Liliacul înfloreşte a doua oară” și „Cenuşa păsării din vis” (1989), iar imediat după 89, în ”Șobolanii roșii” și  „Pasaj” (1991).

Este ofițer SS, în „Amen”, pelicula lui Costa Gavras, (2001). Cu Adrian Sitaru se întâlnește pe platoul de filmare în 2011, pentru rolul tatălui,”Din dragoste cu cele mai bune intenții”, rol premiat de ACIN, și un an mai târziu, pentru Gigi Vereș, în  „Domestic”.

În filmul lui Stere Gulea, „Sunt o babă comunistă” (2013), este partenerul Luminiței Gheorghiu. În acest moment colaborează din nou cu regizorul pentru ”Moromeții 2”.

Se mai pot adăuga la enumerare recentele producții: „#selfie69” (regia Cristina Iacob, 2016), filmul lui Cristi Puiu, ”Sieranevada”  (2016) și recenta producție a lui Dan Chișu, „Aniversarea” (2017).

Joacă mult în serialele TV. Din 1991 a realizat emisiuni la TVR 1, iar din 1995 a fost realizatorul celebrei emisiuni pentru copii „Abracadabra” la PRO TV, fiind interpretul rolului „Magicianul”, personaj pe care îl duce mai departe pe scenă, alături de generații de prichindei. În anul 2001 a înfiinţat Teatrul Naţional pentru Copii, la TNB. În cadrul Galei UNITER din 2008,acest demers a fost și distins cu Premiu special.

Cei mici îl înâlnesc în diminețile de duminică la TNB. Cei mari au o ofertă bogată în această stagiune, îl pot vedea în spectacolele: „Barajul” de Conor McPherson regizat de Andreea Vulpe, la ARCUB; „Domnul Ibrahim şi florile din Coran” de Eric Emmanuel Schmitt, în regia lui Chris Simion, la Teatrul „Metropolis” din Bucureşti (2016), și tot în regia ei, în „Mecanica inimii”, după Mathias Malzieu, la Teatrul Bulandra, ”Karamazovii” de Horia Lovinescu și Dan Micu, regia Nona Ciobanu, la Teatrul Mic, ”Povești magice românești”, la Teatrul Odeon și, bineînțeles, ”Marmură” de Iosif Brodski, regia Yuri Kordonski și partener de scenă Victor Rebengiuc.

 

 

 

 

 

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns