Sunt 24 de pagini la începutul acestei antologii pe care le consider un balast absolut inutil. Catherine Asaro, editorul volumului, a găsit de cuviință să ne ofere un prim capitol intitulat „Introducere : O armonie de gânduri” în care a deversat rezumate ale fiecărui text în parte.
Ei bine, se poate spune un singur lucru despre toate aceste „spoilers”. Dear Catherine, get lost… Cititorii doresc să descopere singuri ideile și stilurile autorilor, și nu au nevoie de un îndrumător care să îi ajute să înțeleagă ce vor lectura. Așa că nu doar recomand, ci chiar vă rog să săriți peste această introducere stupidă, care o să vă strice cu siguranță bucuria de a citi.
Trecând însă peste această bilă neagră, pe care o putem considera totuși lipsită de o prea mare importanță, Catherine Asaro a realizat o selecție a textelor ce merită întreaga apreciere.
Premiul Nebula 2013 pentru povestire
„Menajeria de hârtie” de Ken Liu
Superbă. Ken Liu este un magician al luminii, care poate aduce razele calde ale soarelui chiar și în toiul unei ierni cumplite. Copleșitoare povestire, o operă de artă.
Premiul Nebula 2013 pentru nuveletă
„Ce am descoperit” de Geoff Ryman
Simplul act al observării evenimentelor modifică faptele analizate (efectul observatorului, pisica lui Schrödinger etc.) – un subiect pe care, în mod surprinzător, autorii de ficțiune speculativă îl abordează destul de rar.
Premiul Nebula 2013 pentru roman
„Printre ceilalți” de Jo Walton (fragment)
Nu recomand lectura acestei mostre de text, romanul integral a apărut în limba română la editura Paladin.
Alte texte finaliste
„Bufnița-de-gheață” de Carolyn Ives Gilman
Toate pasajele dedicate bufniței-de-gheață le pot judeca drept o realizare remarcabilă, de înaltă valoare literară. Restul textului, deși foarte bine scris, se învârte în jurul unor idei SF mult prea bătătorite pentru a face din „Bufnița-de-gheață” o câștigătoare de premiu Nebula…
„Mult zgomot…” de Connie Willis
Text vizionar, despre corectitudinea politică, a.k.a neo-marxism cultural, a.k.a cretinism ideologic și COVID-ul creierului (Radu Paraschivescu), a.k.a. manipularea distructivă a idealismului pentru a servi unor obiective totalitariste (Washington Times).
„Modul de trai migrator al dansatorilor” de Katherine Sparrow
Sub semnul „aproape-perfect”. Idee și stil deopotrivă. Am căutat în zadar alte traduceri în limba română ale lucrărilor lui Katherine Sparrow.
„Piersici topite-n miere” de Amal El-Mohtar
O poezie (la propriu, nu la figurat) și doar atât. Se pare că în antologiile Nebula prezența poeziilor este obligatorie. Se mai pare de asemenea că selecția acestor poezii ar trebui să fie puțin mai riguroasă.
„Axioma alegerii” de David W. Goldman
Determinism sau liber-arbitru? Goldman încearcă, folosindu-se de foarte îngăduitoarea ficțiune științifică, să-l înlocuiască pe “sau” cu “și”.
„Povestea de club” de John Clute
Pe cât de interesant articolul, pe atât de lipsit de legătură cu o antologie dedicată premiilor Nebula.
„Mișcare” de Nancy Fulda
Prin comparație cu „Ce am descoperit” de Geoff Ryman, Nancy Fulda pare a nu-și fi făcut prea bine tema. Nu cred că a cercetat în profunzime subiectul ales înainte de a se pune pe scris, nu este suficient să arunci cu „terapie bazată pe analiză comportamentală aplicată” pe parcursul textului pentru a încerca să-l convingi pe cititor că te pricepi. Dar finalul povestirii compensează pe deplin această lucrare scrisă din poignet.
„Stația verzei-murate” de Ferrett Steinmetz
O nuveletă foarte bine scrisă. Aventuri în spațiu. În bagajul pe care și-l fac înainte de plecare, indiferent care le-ar fi destinația, oamenii își iau întotdeauna și războaiele cu ei.
„Viespile cartografe și albinele anarhiste” de E. Lily Yu
Indiferent cât de înțelepte se dovedesc a fi viespile din această povestire, sunt curios dacă există chiar și un singur cititor care ar putea să le îmbrățișeze cauza…
„Rază de soare” de Brad R. Torgersen
Din același univers literar în care se află și „Stația verzei-murate” de Ferrett Steinmetz, o lectură ce te face să-ți reamintești de textele din anii ’50 și ’60, epoca SF a pionierilor spațiali și a celor din adâncurile oceanelor, povești în care, indiferent de greutățile prin care treceau personajele, finalul era aproape întotdeauna optimist…
„Labirintul libertății” de Delia Sherman (fragment)
Nu am avut răbdare să citesc acest fragment. Cred că „Labirintul libertății” este genul de roman ce trebuie parcurs pe îndelete, pagină cu pagină, de la început și până la sfârșit. O simplă mostră mi se pare a fi desprinsă cu barda, pur și simplu nu m-am putut conecta la narațiune.
„A doua mireasă a regelui mării” de C. S. E. Cooney
Apreciabil act de caritate săvârșit de Catherine Asaro, cea care a inclus în acest volum un poem adolescentin, care nu are absolut nicio legătură cu nimic din ce și-ar putea imagina un cititor despre ce ar trebui să conțină o antologie Nebula.
Premiul Nebula 2013 pentru nuvelă
„Omul care a unit malurile ceții” de Kij Johnson
Nu cred că ar fi putut exista o alegere mai potrivită pentru finalul acestei antologii. Aprecierea mea pentru excepționalul talent al scriitoarei era oricum câștigată încă de când am citit povestirea „Ponei”, iar această nuvelă nu a făcut altceva decât să-i consfințească locul în „my personal SF/Fantasy Ladies Hall of Fame”, alături de Robin Hobb, Connie Willis, Lois McMaster Bujold și Ursula K. Le Guin.
