Da, chiar par înspăimântători băieții aceștia, cel puțin la începutul cărții… Și sunt foarte sigur că mulți copii vor găsi mari asemănări între gașca celor patru băieți răi și unii colegi de-ai lor, aceia pe care toată lumea din școală îi cunoaște drept „bullies”… Din fericire însă, la fel cum se întâmplă și în viața reală (sau, mă rog, cum ar fi foarte bine să se întâmple), orice bully poate fi adus pe calea cea bună.
În acest prim episod din seria „Băieții răi”, vom face cunoștință cu :
- un lup fioros
- un pește piranha periculos
- un șarpe veninos
- un rechin vanitos
Nu știu de ce această enumerare are rime, n-a fost cu intenție, așa a ieșit, eu vă rog să vă concentrați la ce povestesc și să lăsați întrebările fără noimă, cum ar fi de exemplu „dar de ce e în versuri?” sau „nenea se crede vreun soi de poet?” sau altele asemănătoare.
Așa cum vă spuneam, acești patru buni prieteni se hotărăsc să nu mai fie băieți răi (așa cum fuseseră înainte de prima pagină a cărții) și încearcă să se apuce în sfârșit și de fapte bune (da, așa este, o observație pertinentă, cei patru nu sunt prieteni chiar atât de buni, sunt mai mult amici, dar aș aprecia dacă nu mă mai întrerupeți într-una din descrierea elementelor ce compun această carte, îmi pierd firul gândirii cu toate aceste întreruperi și n-apuc să mai povestesc nimic).
Așadar, cei patru amici se gândesc ei că a venit momentul să schimbe impresia tuturor celor care cred că un băiat rău nu se poate transforma într-unul de treabă.
Așa că se apucă să facă lucruri bune, cum ar fi, de exemplu, salvarea unei pisici care nu mai poate să se dea jos dintr-un copac sau eliberarea cățeilor închiși într-o închisoare de căței (extraordinar, dar chiar nu vreți să vă potoliți cu comentariile, bineînțeles că nu mai trebuia sa precizez că într-o închisoare de căței sunt închiși cățeii, că doar n-or fi închise găini sau prepelițe, dar nu înțeleg de ce stați să îmi vânați chiar fiecare greșeală, ar fi mult mai bine să fiți atenți la ce povestesc eu aici decât să vă tot hliziți în spatele clasei, pentru că de când a început ora doar asta faceți, vă hliziți).
Acum, ce să vezi, iată că s-a auzit soneria, ora s-a terminat, nu mai am timp să vă povestesc nimic, va trebui să citiți singuri „Băieții răi” și vă recomand să citiți cu mare atenție, pentru că mâine o să vă întreb despre carte, și atunci o să vă văd eu dacă vă mai vine vouă pofta să vă hliziți…
