Să pornim la drum așadar, avem de parcurs 4 volume „The Year’s Best Fantasy & Horror” (ar fi putut fi chiar mai multe, dar nu cred că editura va continua seria acestor antologii).
„După-amiaza walpurgiilor” de Delia Sherman
„Funny story” cred că ar fi cea mai potrivită descriere pentru „După-amiaza walpurgiilor”. Delia Sherman scrie cu ușurință și naturalețe, lucrul acesta este cunoscut, și exact la fel a procedat și aici, un text amuzant și lejer, ba poate un pic cam prea lejer pentru o antologie cu greutate.
„Ducesa ciupercilor” de Deborah Roggie
Mi-a plăcut și mi-ar fi plăcut și mai mult dacă nu ar fi fost a doua povestire la rând, în care să regret că nu am fost deloc atent la ce ne-a predat profesoara de botanică în școala generală.
După ce în „După-amiaza walpurgiilor” mi-au fost enumerate toate florile și toți copăceii din lume, în „Ducesa ciupercilor” a trebuit să aflu și despre toate soiurile de ciuperci existente. Finalul este prea abrupt, autoarea l-a scurtat poate nu chiar cu o bardă, ci cu o pereche de foarfece de tuns iarba (ca să nu ne îndepărtăm totuși de botanică).
„Incident pe plaja agatelor” de Marly Youmans
Flori, copaci, ciuperci, ce-ar fi putut să urmeze ca să-mi demonstreze că am trecut degeaba prin sistemul de învățământ? Minereurile și pietrele semiprețioase, cum altfel, pentru că nici despre acestea nu aveam decât vagi cunoștințe. Jasp, agat, hematit, sagenit, anhidrit, mi-am făcut prieteni noi, de nădejde, de-a dreptul solizi…
Dincolo de toate aceste informații binevenite, „Incident pe plaja agatelor” este un basm în miniatură, pe care Marly Youmans l-a țesut într-o formă literară ce îl va încânta pe cititor
„Printre morminte” de Reggie Oliver
Nu mai citisem de ceva vreme o „scary story” narată la gura sobei (ultima fusese „Metoda respirației” de Stephen King, sunt vreo doi ani de atunci), așa că mi-a făcut plăcere să descopăr o astfel de povestire. Nimic inovator însă, din păcate.
„Supunere, sau Povestea minciunilor” de Jennifer Chang
O neplăcută întâlnire cu o poezie oarecare…
„Idioți americani” de Glen Hirshberg
Mă așteptam la un text cu adevărat deosebit, Glen Hirshberg este un artist, iar ultima povestire a sa pe care am citit-o, „Copacul Janus”, absolut încântătoare, mă făcea să cred că și „Idioți americani” va fi pe măsură. Ei bine, e pe măsură, dar pe o măsură mult mai mică… Alegerea Italiei – și mai ales a orașului Roma – pentru încercarea de a-l aduce pe cititor în zona unor emoții de tip horror nu consider că a fost prea înțeleaptă
„Shallaballah” de Mark Samuels
Aici speram să descopăr un text deosebit pentru că „Ghorla” îmi plăcuse de asemenea foarte mult, iar de această dată așteptările mi-au fost răsplătite pe deplin. O să mai caut și alte texte scrise de Mark Samuels.
„Tren de noapte spre apus” de Sarah Monette
Poezia nu e chiar un dezastru, se înscrie în limita mea de toleranță, dar de aici și până la o eventuală prietenie între mine și versurile SF/Fantasy/Horror este o cale destul de lungă…
„Negarea” de Bruce Sterling
Sterling este un scriitor consacrat de SF/Fantasy, iar această încercare a lui de a răzbate și prin domeniul horror este ca și cum un pictor dreptaci ar încerca să dea și câteva tușe cu mâna stângă. Imaginea e tremurată, compoziția finală nu se leagă așa cum ar trebui.
Apreciez mereu stilul său de a scrie. „Negarea” este o povestire de calitate din acest punct de vedere, dar trag speranțe că abordarea genului horror de către Bruce Sterling va rămâne doar la stadiul de experiment.
„Pasajul de nord-vest” de Barbara Roden
Mă bucur că am descoperit o referire la pasajul de nord-vest și la expediția pierdută a lui John Franklin într-un text apărut înaintea romanului „HMS Terror” de Dan Simmons.
„Proboscis” de Laird Barron
Text greoi, cu hârtoape, drum accidentat, dificil de parcurs… Barron încearcă să plaseze un detectiv de tip clasic într-o poveste pe care el o consideră „a good scary story”. Eu nu o consider.
„Kronia” de Elizabeth Hand
Mi-a adus imediat aminte de filmul „Casa de lângă lac”… „Kronia” ar putea fi scenariul pentru un scurt metraj cu un subiect similar.
„Prevestiri” de Kelly Everding
Din nou poezie, un fel de îmbinare pe alocuri chiar reușită între o suită de haiku-uri.
„Lumina călăuzitoare” de Elizabeth Bear
Nici mediocră, nici valoroasă, o povestire plăcută, dar care se șterge repede din minte.
„Vacanța luntrașului” de Jeffrey Ford
Presupun că există o anumită strategie a editorilor, aceea de a plasa povestirile bune doar în prima și în ultima parte a antologiilor, în timp ce mijlocul conține în mare măsură o sumă de texte dedicate banalității.
„Vacanța luntrașului” este o reușită literară, ideea mi-a plăcut, stilul lui Ford de asemenea. Firește că am acum așteptări mari de la ultimele trei povestiri…
„Un cal de o culoare deosebită (acela pe care ai venit călare)” de Howard Waldrop
Waldrop și când scrie prost îi iese bine, doar că de această dată a scris prost și i-a ieșit mai puțin bine. Povestirea e un fel de salată care dă pe afară din castron, o sumedenie de idei înghesuite în câteva rânduri.
Istoria vodevilului și cea a filmului mut (un amestec obositor de personaje reale și imaginare), descoperirea Sfântului Graal, o viață fictivă pentru Manny (primul născut dintre frații Marx și care a murit la doar câteva luni), avem, așadar, bucuria de a descoperi aici un roman fluviu pe care autorul s-a străduit din răsputeri să-l aducă la dimensiunile unui pârâiaș.
„Acolo unde vin îngerii” de Adam L. G. Nevill
Cea mai bună povestire din secțiunea „horror” a acestei antologii.
„Stări de penumbră” de Albert E. Cowdrey
Final de călătorie literară en fanfare, „Acolo unde vin îngerii” și „Stări de penumbră” salvează finalul unei antologii căreia eram foarte aproape de a-i da un calificativ mediocru…
Dacă nu aveți mai deloc timp de citit și îmi cereți să vă recomand doar o singură povestire, atunci alegerea mea, fără nici cea mai mică ezitare, este „Pasajul de nord-vest” de Barbara Roden.
