Taxa pe tranzacţii financiare ar putea fi introdusă din 2016
Articol de DSRNetworkAdmin, 6 mai 2014, 12:46
Miniştrii Finanţelor din zona euro pregătesc proiectul taxei pe tranzacţii financiare cu acţiuni şi instrumente derivate, pentru a fi introdusă începând din 2016 în cele 11 ţări europene care au sprijinit propunerea.
Ministrul francez al Finanţelor, Michel Sapin, a declarat că detaliile ar putea fi prezentate până la sfârşitul acestui an, iar noua taxă ar putea intra în vigoare la începutul lui 2016.
"O masă critică" s-a dezvoltat cu sprijinul mai multor ţări, printre care Franţa, Germania, Italia şi Spania, a afirmat Sapin la Bruxelles, după şedinţa de luni a miniştrilor Finanţelor din zona euro, potrivit Bloomberg.
Oficialii europeni lucrează de mai mult de un an la taxa pe tranzacţii financiare, propunere sprijinită de 11 state din zona euro, deşi proiectul a picat la nivelul întregii Uniuni Europene.
Până în prezent, cele 11 ţări participante au continuat să-şi afirme angajamentul pentru introducerea unei astfel de taxe, fără a reuşi însă să cadă de acord asupra modului în care va funcţiona.
Principalele divergenţe vizează modul de taxare a derivatelor financiare – dacă vor fi taxate toate tranzacţiile derivate, numai cele pe acţiuni sau dacă aceste instrumente nu vor fi vizate.
De asemenea, statele participante nu au reuşit să se pună de acord în privinţa jurisdicţiei unde va fi colectată taxa – ţara unde firma de trading are sediul central sau statul unde are loc tranzacţia.
Ţările mai mici din grup doresc ca taxa să se aplice la scară mai largă, pentru a maximiza veniturile potenţiale la buget, în timp ce statele cu economii mai mari doresc pentru început o aplicare mai restrânsă.
Comisarul european pentru politică fiscală, Algirdas Semeta, a declarat luni la Vilnius că nu s-a ajuns încă la un consens în ceea ce priveşte modul în care vor fi tratate derivatele financiare.
Spania a precizat că mai este de lucru până la stabilirea tranzacţiilor vizate de taxă şi altor detalii.
"Nu va acoperi numai (tranzacţiile cu) acţiuni, ci şi un număr de derivate financiare pe care acum trebuie să le definim", a afirmat Sapin.
Marţi, reprezentanţii celor 28 de state UE vor participa la discuţii privind taxa pe tranzacţii financiare, facilitând intervenţia ţărilor care nu au optat să adopte proiectul.
Marea Britanie ar putea aduce în discuţie o posibilă extindere peste graniţe a efectelor negative ale introducerii taxei.
O taxă pe tranzacţii financiare aplicată la nivel european ar putea îndepărta companiile din regiune şi ar putea afecta perspectivele de creştere economică, a afirmat ministrul Finanţelor din Malta, Edward Scicluna.
Malta nu face parte din grupul de 11 state care au adoptat proiectul, dar împărtăşeşte temerile unora dintre aceste ţări că o taxă prost gândită ar putea cauza probleme economice.
"În dialogul cu ţările care sunt în favoarea proiectului, avem aceleaşi motive de îngrijorare. Sperăm cu toţii că firmele nu vor pleca", a afirmat Scicluna.
Germania şi alte state din grupul celor 11 au avertizat că îşi vor retrage sprijinul dacă proiectul va fi redactat în aşa fel încât ţările unde va fi aplicată taxa ar putea suferi retragerea unor companii, a adăugat oficialul.
Proiectul este susţinut de Germania, Franţa, Spania, Italia, Belgia, Austria, Portugalia, Grecia, Estonia, Slovacia şi Slovenia.
Proponenţii proiectului susţin că taxa este necesară pentru a creşte veniturile la buget şi pentru a limita specula pe pieţele financiare.
"Ştim că nu putem face progrese decât pas cu pas. Posibilităţile, situaţiile şi interesele individuale ale statelor care participă sunt atât de diferite încât numai o taxare de anvergură limitată a tranzacţiilor cu acţiuni şi a unor instrumente derivate este posibilă ca prim pas", a declarat luni ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble.
Un număr mai mic de state participante creşte şansele ca firmele de trading să plece din zona unde va fi aplicată taxa, iar unele ţări "nu îşi permit" să piardă această activitate economică, a mai afirmat ministrul de Finanţe al Maltei.
"Noi, o insulă mică, ne bazăm pe diversificarea sectoarelor economice. Nu ne putem permite ca niciun sector – fie financiar, de producţie, servicii, maritim – să piardă din competitivitate în raport cu alte ţări", a explicat oficialul.