Majoritatea cetăţenilor străini cazaţi în România nu au venit pentru turism, ci pentru afaceri şi conferinţe

Articol de , 16 iunie 2014, 13:13

Aproape 70% dintre străinii care s-au cazat în primul trimestru în hotelurile şi pensiunile din România au venit pentru afaceri, congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, şi doar 30% au ajuns pentru vacanţe, cumpărături, evenimente, vizite la prieteni sau tratament medical, potrivit INS.

Numărul de „turişti” nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni turistice a fost de 309.000 în primul trimestru, iar totalul cheltuielilor acestora au depăşit 876 de milioane de lei.

De câte ori au ocazia, cei care conduc turismul în România anunţă aceste cifre ca pe nişte realizări, deşi cea mai mare parte a „turiştilor” sunt oameni de afaceri, care nu au nicio legătură cu turismul.

Datele transmise luni de INS arată că principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (69,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 77,1% din total.

Cel de al doilea motiv pentru care au venit străinii în România au fost călătoriile în scop particular (30,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 22,9% din total.

Dar nici măcar acestea nu înseamnă turism 100%, pentru că, potrivit INS, includ, alături de călatoriile pentru vacanţe, şi deplasări pentru cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (48,9%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (91,3%).

Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 15,9%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,4%.

Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 39,2% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri, urmate de cheltuielile de cumpărarea alimentelor şi băuturilor (34,4%).

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 62,6% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 43,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Ca şi în cazul călătoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiştii nerezidenţi sosiţi în România în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (45,8%), din care cazarea cu mic dejun inclus deţine ponderea principală (85%).

Cheltuielile făcute în baruri şi restaurante au avut o pondere de 14,2%, iar cheltuielile pentru cumpărături au reprezentat 14,5% din totalul cheltuielilor turiştilor nerezidenţi sosiţi în România în interes personal.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 62,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 73,4 % din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 41,3% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,8% şi-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (80,2% din numărul total de turişti).

Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,3% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 5,6%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,9%.

Datele Eurostat arată că deşi numărul de nopţi petrecute de turiştii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1% turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puţin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara ţării.

Turiştii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopţi, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.