BACALAUREAT 2014: Care au fost subiectele la proba de limba română
Articol de , 30 iunie 2014, 15:47
Elevii claselor a XII-a au susţinut, luni, prima probă scrisă de la bacalaureat, la Limba şi literatura română, pentru care au fost pregătite două tipuri de subiecte, pentru profilul umanist şi respectiv cel real.
Analiza unui fragment din nuvela „Omul din vis” de Cezar Petrescu, un text argumentativ despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos şi un eseu despre viziunea asupra lumii într-un text poetic al lui Eminescu au fost subiectele la Limba română de la bacalaureat, profilul real.
Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la Limba şi literatura română de la examenul de bacalaureat, la profilul real şi filiera tehnologică, a fost cea cu numărul 4.
Candidaţii au avut de rezolvat trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
La primul subiect, pe un fragment din nuvela „Omul din vis” al lui Cezar Petrescu, candidaţii au avut de rezolvat mai multe cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică.
Câte două puncte au fost acordate pentru primele trei cerinţe, respectiv găsirea sinonimului potrivit pentru sensul din text al cuvintelor „straniu” şi „făgăduisem”, explicarea rolului cratimei în secvenţa „câte-o hârtie” şi construirea unui enunţ în care să se folosească o locuţiune sau expresie care să conţină substantivul „os”.
Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele cinci cerinţe ale primului subiect: Precizează două motive literare, prezentate în textul dat; Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat; Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea temporală; Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect, în textul dat; Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic.
La punctul nouă al primului subiect, candidaţii au avut de comentat în 60-100 de cuvinte următoarea secvenţă din text: „Mi se părea deodată straniu şi nebunesc că lumea poate trăi cu această amăgire, că oamenii găsesc simplă şi firească puterea acestui petec de hârtie pe care îl puteam rupe mărunt şi-l puteam aprinde cu flacăra chibritului, şi-l puteam desfiinţa într-o clipă … Fiindcă nu aveam asta, suferisem; fiindcă le aveam, în sfârşit, eram să fiu mai fericit şi mai bun, şi mai om?…”.
La al doilea subiect, cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos.
„În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; să ai conţinutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte”, potrivit cerinţelor subiectului al doilea.
Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care trebuiau prezentate tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină şi lizibilitate.
Analiza unui fragment din Donna Alba de Gib Mihăescu, un text despre importanţa activităţilor de îndrumare a lecturii elevilor şi un eseu despre viziunea asupra lumii într-un text aparţinând lui Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu au fost subiectele la română de la bacalaureat, profilul umanist.
Candidaţii de la filiera teoretică – profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională – profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la Limba şi literatura română, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
Primul subiect a avut nouă cerinţe, legate de un fragment din romanul „Donna Alba”, de Gib. I. Mihăescu. Primele trei cerinţe, notate fiecare cu câte două puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele „adevărat” şi „se vor încrucişa”, explicarea rolului cratimei în secvenţa „şi-n semne” şi construirea unui enunţ în care să se ilustreze sensul conotativ al substantivului „mare”.
La acelaşi subiect, următoarele cinci cerinţe au fost notate cu câte patru puncte.
Astfel, plecând de la textul dat, candidaţii trebuiau să precizeze două motive literare, să menţioneze tipul de perspectivă narativă, să selecteze două secvenţe care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul interogaţiilor retorice şi să ilustreze cu câte un exemplu două trăsături ale genului epic.
Tot pentru patru puncte, candidaţii trebuiau să comenteze, în 60-100 de cuvinte, o secvenţă din textul dat, respectiv: „Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roşii dinaintea pasului lui Moise.
Fetele înseşi şi-au strâns florile lor albastre, castanii şi întunecate, şi-n semn de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colţul; în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria şi încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărţeau acum decât încă vreo două-trei examene”.
La subiectul al doilea, candidaţii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa activităţilor de îndrumare a lecturii elevilor. În elaborarea textului, trebuia să se urmărească: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); conţinutul să fie adecvat argumentării pe tema dată (formularea ipotezei, a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).
Ultimul subiect a avut ca cerinţă redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte tema şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţile de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină, lizibilitate şi respectarea numărului de cuvinte indicat.
Marţi, 1 iulie, absolvenţii clasei a XII-a vor participa la proba scrisă de Limba şi literatura maternă, iar miercuri, 2 iulie, la proba scrisă obligatorie a profilului. Vineri, 4 iulie, se va desfăşura proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.
Afişarea rezultatelor va avea loc în data de 7 iulie (până în ora 12:00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţii (între orele 12:00 – 16:00). Acestea urmează a fi soluţionate în perioada 8 – 10 iulie. Rezultatele finale vor fi anunţate în data de 11 iulie.
Bacalaureatul se desfăşoară în 527 de centre de examinare.
Prima sesiune a bacalaureatului din 2013 a fost marcată de anchete privind suspiciuni de fraudă, care au avut în centru situaţia de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală.
În ancheta legată de bacalaureatul de la Liceul „Bolintineanu”, directoarea liceului a fost demisă şi ulterior trimisă în judecată, comisia de examen a şcolii a fost schimbată, iar profesorii supraveghetori şi zeci de elevi au fost audiaţi.
Peste zece anchete privind cazuri de fraudă la bacalaureatul din 2013 au fost declanşate în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Mehedinţi şi Timiş.
Foto: Cristina Toma
