Bucureşti FM îti prezintă o nouă destinație din cadrul campaniei EU aleg România: Delta Vacareşti, triumful naturii asupra orasului
Articol de Vicentiu Andrei, 15 septembrie 2014, 17:49 / actualizat: 16 septembrie 2014, 22:19
De sus, de pe digul ce inconjoara zona pe care noi, bucurestenii, o numim Delta Vacaresti, se vede orasul, cu bune si cu rele…
Zona lacului este ultima ramasita dintr-o vasta zona de mlastini, maidane si gropi de la marginea Bucurestiului de altadata.
În apropiere se afla pe vremuri si Manastirea Vacaresti, un monument de arta medieval, edificiu ctitorit în 1724 de Nicolae Mavrocordat.
Dupa o perioada de timp lacasul de cult s-a transformat în închisoare pentru revolutionarii de la 1848, fiind închisa dupa cutremurul din 1977.
Regimul comunist a demolat manastirea, dar a decis astfel si soarta Baltii Vacaresti.
Mai multe detalii ne ofera istoricul Adrian Majuru:
Aici, comunistii doreau sa amenajeze Lacul Vacaresti, care trebuia sa fie alimentat din raul Arges.
Bazinul creat a fost umplut o singura data, prin pomparea apei direct din Dâmbovita, dar reprezentantii asociatiilor de mediu spun ca apa s-a infiltrat prin diguri si a inundat în special zona serelor Popesti Leordeni, iar proiectul a fost abandonat.
Asa a ajuns sa se formeze acum un ecosistem acvatic cu întinderi de mlastini, stufaris, ochiuri de apa sau crânguri de salcii în care traiesc numeroase mamifere, amfibieni, reptile si pasari.
În cei peste 20 de ani cât a fost neglijata, zona Lacului Vacaresti a fost recucerita de natura.
Locul este alimentat de izvoare subterane, care au permis cresterea unei vegetatii diverse si a unor vietuitoare, ca pasari (94 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescarusi, lebede, lisite, rate salbatice, muscarul negru, animale acvatice ca serpi de apa, tritoni, dar si vulpi, iepuri, vidre si bizami, care supravietuiesc într-un ecosistem stabil.
În timpul migratiilor de primavara si toamna, zona joaca un rol deosebit de important pentru o serie de specii de pasari migratoare rare.
Din pacate pe tot parcursul anului in zona vin braconierii care vaneaza speciile de pasari cântatoare, protejate doar teoretic de legislatia romaneasca si de cea europeana.
Dorinta publicului larg, a ecologistilor, a urbanistilor si a cercetatorilor este aceea de a consfinti prin lege ceea ce natura a realizat în 25 de ani de neinterventie umana: o arie de natura salbatica de aproape 190 de hectare, o zona umeda întinsa si o oaza de biodiversitate aproape neverosimila pentru un mare oras.
Biologii si fotografii au continuat inventarirea speciilor de plante si animale si au întocmit liste cu descrieri si fotografii astfel incat lista de specii de pasari semnalate pe balta Vacaresti a ajuns la 94.
Cercetatorii Muzeului Antipa au identificat si descris câteva specii de amfibieni, unele rare, mai multe specii de reptile si pesti.
O stiuca de peste 10 kg a fost capturata toamna trecuta, un exemplu de pradator mare care da masura rezervei trofice bogate din zona.
Foarte important este faptul ca reteaua de ochiuri de apa, ghioluri si canale care formeaza zona umeda si lacustra nu a secat nici în cei mai secetosi ani, tocmai datorita faptului ca este întretinuta de izvoare bogate.
In zona dintre mamifere gasim bizami, iepuri, alte rozatoare, dar lista pradatorilor este si mai spectaculoasa, caci exista pîna si vulpi si vidre.
Multi nici n-au crezut asa ceva pana cand un fotograf pasionat, Helmut Ignat, care a investit multa pasiune în documentarea locului, a reusit sa surprinda o vidra adulta, noaptea, cu o camera automata iar apoi a realizat un instantaneu ce pare luat pe cei mai salbatici coclauri, nu în centrul Bucurestiului: un câine mare, negru, alearga dupa un vulpoi cu coada înfoiata, imagini publicate in prestigioasa revista National Geografic.
În viziunea unor arhitecti ambientali si a ecologistilor, Parcul Natural ce ar urma sa fie creat in zona Vacaresti va presupune o zona verde cu acces neîngradit pe digul înconjurator si o zona centrala, unde natura sa se poata dezvolta liber, cu interventie umana minima. Nu trebuie sa inventam noi prea mult, caci parcuri naturale similare, si mai mici si mai mari decât al nostru, exista deja în câteva zeci de mari orase din lume si în câteva capitale europene, cum ar fi Londra, Berlin sau Praga.
Fata de acestea, Parcul Natural Vacaresti ar avea doua atuuri importante: existenta digului de 15 metri înaltime ce separa vizual si acustic zona naturala de betonul si traficul orasului si prezenta izvoarelor naturale care nu seaca.
Accesul va fi pe poteci, estacade de lemn, din foisoare se va putea observa cu binoclul fauna.
Profesorii de biologie vor putea aduce elevii in mica delta care ar compensa disparitia unei multitudini de spatii verzi ce au fost înlocuite cu blocuri si asfalt din 1989 si pana astazi.
Copiii ar putea vedea astfel pe viu, in oras, multe mamifere, de la soarecele-de-câmp si chitcanul-pitic pana la bizami, si, ca in orice ecosistem care se respecta, elita pradatorilor, vulpile, care traiesc alaturi de alte carnivore mai mici, precum nevastuica si dihorul. Cum or fi venit aici, trecând prin cartierele aglomerate, e un mister.
„Delta” Vacaresti ar putea fi, daca o protejam cu adevarat, nu numai un obiectiv turistic atractiv, dar si un act de civilizatie al nostru, al romanilor.
Ganditi-va la faptul ca cele 190 de hectare de salbaticie din oras ar aduce fiecarui bucurestean un metru patrat de oxigen, peste cei 7 din prezent.
Asa arata un cadou al naturii.
Asa arata Romania noastra…naturala chiar si in mijlocul orasului…asa e Romania frumoasa…
Referent științific:
Adrian Majuru, Istoric, Director al Muzeului Municipiului București
Foto:
Anca Chițoran
Vicențiu Andrei
Voice-over:
Andrei Purcărea
Reporter:
Cristina Toma
