Alegerile prezidentiale: dezbaterea economica a fost eclipsata de problema coruptiei
Articol de , 17 noiembrie 2014, 19:02
Alegerile prezidentiale au fixat spatiul politic romanesc, cel putin pentu viitorul imediat, in doua tabere distincte; presedintia de centru-dreapta si majoritatea parlamentara si guvernamentala de centru-stanga.
De remarcat este faptul ca in dezbaterile electorale, ca si in vot, economia a contat prea putin, nu numai ca timp alocat acestui subiect in intalnirile televizate, dar si ca influenta asupra rezultatului final. De exemplu, majoritatea analistilor considerau ca datele INS privind evolutia PIB care erau programate spre publicare in ultima zi de campanie vor reprezenta “glontul de argint” care ii va da “lovitura finala” fie lui Victor Ponta, daca ar fi fost rele, fie lui Klaus Iohannis, daca ar fi fost bune. Or, asa cum s-a vazut, acest lucru nu s-a intamplat.
In acelasi timp, toata lumea (inclusiv jurnalistii, care cunosc foarte bine atributiile clar delimitate ale presedintelui in Constitutie), astepta de la candidati sa spuna cum vor creste ei investitiile, sau cum vor scadea impozitele, sau cum vor continua privatizarile, etc. desi toate acestea sunt de domeniul exclusiv al guvernului. Este un semn ca, dorind separarea democratica a puterilor in stat, romanii ar vrea, in acelasi timp, ca presedintele sa fie si premier.
Faptul ca cifrele INS privind cresterea economica nu s-au reflectat si intr-un plus de voturi pentru primul ministru nu ar trebui, totusi, sa ne mire. La fel s-a intamplat acum cateva saptamani in SUA, unde Partidul Democrat al presedintelui Barack Obama a pierdut controlul ambelor camere ale Congresului in ciuda unei cresteri economice de peste 2% si a unui somaj in scadere. Observatorii politici explicau ca pur si simplu americanii de rand nu au simtit in propriile buzunare aceasta crestere economica. Lucru perfect valabil si pentru Romania.
Apoi a fost evident ca pentru alegatorii romani datele economice seci, care erau atu-ul lui Victor Ponta, au contat mult mai putin decat problema morala a coruptiei, care a fost cartea castigatoare a lui Klaus Iohannis. In plus, a contat si convingerea (perfect justificata) ca cifrele economice actuale, chiar daca sunt afisate ca un succes, ar fi fost mult mai bune daca nu ar fi existat un nivel atat de inalt de copruptie
Acestea fiind zise, mi se pare limpede ca, in continuare, guvernul (cel al lui Ponta, sau un guvern ACL), trebuie sa aiba taria sa nu “stearga cu buretele” contractele de investitii semnate pana acum si nici macar pe cele in curs de negociere. Investitorii doresc, inainte de toate, stabilitate si nu detesta nimic mai mult decat obiceiul national ca cel nou venit la putere sa nu mai recunoasca niciun angajament luat si nicio negociere inceputa de predecesorul sau.
Cu siguranta vor trebui continuate proiectele de autostrazi deja semnate, sau cele de investitii in domeniul energiei, indiferent daca in energie, de exemplu, vor veni chinezii (nomina odiosa!) in loc sa vina occidentalii
De asemenea, chiar si daca se va forma alta majoritate parlemnetara guvernamentala, anumite decizii economice vor fi mentinute. Ma refer in primul rand la cele care, in focul campaniei, au fost declarate drept “pomeni electorale”, apelativ ce ar putea lasat de inteles ca o noua putere le-ar anula.
Cred ca, indiferent cine va forma guvernul in perioada urmatoare cu siguranta nu va renunta, de exemplu, la CAS-ul redus, nu va renunta nici la TVA-ul redus la paine, si nici nu va opri, sau anula cresterile de salarii si pensii de la 1 ianuarie 2015, nu va renunta la cresterea alocatiilor, pentru copii si nici nu va anula acordarea celor 150 de euro pentru profesori.
