Despre scoala si securitatea energetica
Articol de , 20 noiembrie 2014, 18:49
În anul şcolar si universitar 2013-2014, populaţia şcolară din sistemul de educaţie din Romania a fost de 3 milioane 650 de mii de copii, elevi şi studenţi înscrişi, reprezentând peste trei sferturi din populaţia de vârstă şcolară, mai concret 78,2%, a anuntat astazi Institutul National de Statistica. INS intelege prin “populatia de varsta scolara” pe toti cei cu varsta intre 3 si 23 de ani.
Diferenta de aproape 22 de procente pana la 100% se explica in primul rand prin faptul ca foarte multi copii mici nu au locuri in gradinite. Este o situatie valabila si in orase, dar mai ales la tara, din pacate.
INS ne mai spune ca elevii din invatamantul primar si gimnazial reprezinta 47%, iar studentii reprezinta aproape 12% din totalul populaţiei de vârstă şcolară. Este gresit sa credem ca sunt prea multi absolventi de facultate in Romania. Dimpotriva, procentul de absolventi de facultate in totalul populatiei este, la noi in tara, la jumatate fata de procentul din Danemarca, Germania sau Olanda, de exemplu. Economia este cea care nu poate sa-i absorba, pentru ca noi producem plusvaloare mica. In Occident sunt proiectantii si comerciantii, la noi sunt fabricantii. In Occident sunt marile companii, la care lucreaza cei mai calificati salariati, la noi sunt call-center-ele pentru marile companii, care au nevoie doar de absolventi de liceu, cel mult.
Alt subiect care ii intereseaza mult pe romani este legat de faimoasele credite in franci elvetieni care au revenit in actualitate dupa ce s-a aflat ca Volksbank ar accepta reconversia in lei. De fapt banca a anuntat ca inca studiaza diferite variante. Daca variantele care au aparut in presa se vor confirma, debitorii isi vor vedea creditele reconvertite in lei la cursul de schimb actual, dar vor beneficia de o reducere de 25 sau 30% a datoriei. Astfel, va fi ca si cum si-ar plati restul de credit la o rata de 2,7 lei/franc. Este mai mult decat rata de schimb initiala, cea din 2006-2007, de 2,2 lei/franc, dar mult mai putin decat rata actuala de schimb, de 3,7 lei/franc.
Trecem de la economia personala la macro-economie pentru ca astazi a inceput la Palatul Parlamentului o reuniune internationala pe tema securitatii energetice. Din prima zi de dezbateri s-au evidentiat cateva idei si concluzii.
Prima, si cea mai importanta, este ca, in viitorul previzibil, in Europa, nu scapam de dependenta de Rusia in ce priveste aprovizionarea cu gaze naturale. Ca surse alternative de aprovizionare trebuie sa ne uitam catre Asia Centrala, adica Kazahstan si Turkmenistan, pentru ca gazele din Azerbaidjan sunt deja luate de rusi si de consortiul care construieste Trans-Adriatic- Pipeline(TAP). Or, TAP nu va aduce gaze in Romania, Bulgaria si Ungaria.
Apoi toata lumea s-a impacat cu gandul ca proiectele Nabucco si Stouth Stream sunt oficial moarte. Primul pentru ca Azerbaidjanul isi va vinde toate gazele disponibile prin TAP, asa cum spuneam. Al doilea pentru ca UE vrea in continuare sa biocoteze Rusia.Tot din considerente de boicot nici macar nu s-a facut vre-o aluzie despre Iran ca sursa alternativa de gaze, desi o analiza realista ar indica Iranul.
In ce priveste Romania, o solutie pentru a asigura independenta in aprovizionarea cu gaze ar fi, evident, Marea Neagra. Reprezentantul Ucrainei la conferinta a avut un mesaj pe care il asteptam de mult, si anume ca Kievul va accepta verdictul Curtii Internationale de la Haga in ce priveste delimitarea apelor teritoriale intre Ucraina si Romania. Din cate stiu eu este pentru prima oara dupa instalarea noii puteri de la Kiev ca o persoana oficiala din Ucraina, chiar daca nu este membru al executivului sau parlamentar, declara public asa ceva.
O solutie despre care nu s-a vorbit deloc la conferinta este AGRI, proiectul de transport gaze lichefiate din Azerbaidjan si Georgia catre Romania. Pare ca nimeni nu mai spera ca va gasi miliardele necesare pentru acest proeict.
