Subfinantarea invatamantului, handicap economic
Articol de , 24 noiembrie 2014, 18:52
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte investiţia în educaţie, se arată într-un studiu făcut public astazi de UNICEF România in prezenta ministrului Remus Pricopie.
Studiul, intitulat “Costurile investiţiei insuficiente în educaţie în România”, corelează sumele alocate de la bugetul de stat pentru acest domeniu cu evoluţia economică a ţării. “Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6% din PIB, cum este stabilit în Legea Educaţiei din 2011” a declarat reprezentantul UNICEF în România Sandie Blanchet.
Pentru ca educatiei i-a fost alocat, in 2014, doar 3,4% din PIB, apare clar ca legea educatiei este legea cea mai des si mai evident incalcata din Romania de catre toate guvernele. Clasamentele europene ne plaseaza la coada nu doar ca procent din PIB, dar si ca suma efectiva pe cap de locuitor. Romania este pe utlmul loc, cu 480 euro/locuitor, in urma Bulgariei, care are 490 euro/locuitor, si mult in urma tarilor dezvoltate precum Germania(1690 euro/loc) sau Marea Britanie (1600 euro/loc). Liderul European necontestat este Danemarca, care acorda educatiei peste 8% din PIB, adica 2800 euro/locuitor
Speculatiile ca avem prea multi absolventi de facutate nu se justifica deloc, dimpotriva. Conform statisticilor europene, pentru categoria de varsta intre 24 si 29 de ani procentul de absolventi de facultate in totalul populatiei in Romania este de 22,5%, in vreme ce in Danemarca este de 36,1%, in Marea Mritanie 39,1%, iar in Polonia 38,3%, si in Ungaria 25%. Pentru categoria de varsta intre 30 si 34 de ani procentul in Romania este de 18,6%, in vreme ce in Marea britanie este de 43% iar in Ungaria este de 25,7% din totalul populatiei
Pentru România, studiul UNICEF a analizat două scenarii: scenariul A, în care investiţia în învăţământ, în România, ar rămâne cea din prezent, şi scenariul B, în care până în 2025 bugetul Educaţiei ar ajunge la 6% din PIB. În scenariul A, şomajul nu va scădea, iar PIB-ul va creşte, în 2020, cu 1,9%, fiind într-o curbă descendentă. În cazul scenariului B, iar PIB-ul va creşte cu 2,7%. Potrivit experţilor UNICEF, fiecare an de şcolarizare în plus reduce riscul de şomaj cu 8%, iar riscul de probleme de sănătate cu 8,2%.
La fel de adevarat este ca nu putem avea profesori mai multi si mai buni cu salarii proaste. Dupa datele sindicatelor din invatamant, salariul mediu orar in Romania este de 2,92 euro brut si 2,09 euro net. Un profesor de gradul I castiga in Romania 2,18 euro net. Prin comparatie, in Danemarca un profesor este platit cu 57 euro/ora de predare, in Luxemburg cu 85 euro/ora, si chiar in Polonia salariul este de 25 euro/ora de predare. Asta inseamna ca un profesor din Romania castiga pe luna cat castiga un profesor din Luxemburg in 4 ore de predare, sau un profesor polonez in 14 ore de predare.
Din pacate statul roman nu utilizeaza nici alte stimulente, in afara salariului, stimulente care i-ar putea atrage pe tineri sa devina profesori, sau i-ar convinge pe cei care sunt profesori sa ramana. Le-am putea da locuinte, asa cum se intampla in Franta, unde, chiar daca salariile profesorilor sunt mai mici decat restul Occidentului, prin lege, municipalitatile sunt obligate sa ofere gratuit locuinte profesorilor: o garsoniera de cel putin 27 mp la un celibatar, un apartament de cel putin 41 mp la o familie fara copii, si cel putin 54 mp la o familie cu un copil.
Nu avem nici macar un sistem ca in Marea Britanie, de stimulare a cumpararii de locuinte la pret redus de catre profesori.
Programul Key Worker Living le permite profesorilor britanici sa acceseze scheme de achizitionare a caselor cu finantari garantate de guvern la dobanzi mici si pe termen lung de plata. In plus, in Tara Galilor profesorii, pot cumpara de la municipalitati case cu discount de 30%
