Polemici pe rectificarea bugetara si pretul gazelor, vesti bune de la Statistica

Articol de , 3 decembrie 2014, 18:42

A treia rectificare bugetară din acest an care, printre altele, aloca si fonduri pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari şi pentru plata arieratelor, a fost aprobată astazi de Guvern, dar nu fara protestele Consiliului Fiscal (CF).

Rectificarea a fost posibila numai prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie, derogare pe care CF nu a intarziat sa o reproseze guvernului.

Replica premierului Victor Ponta a fost ca “această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale”.

Ponta mai afirma ca rezultatele economice de până în prezent justifica speranta ca vom avea in 2014 creştere economica de 2,6%, lucru confirmat si de datele INS.

Deci guvernul va da inapoi, mai devreme decat era prevazut, banii bugetarilor pe care acestia i-au castigat in tribunale.

Dar mai important este faptul ca, cel putin in teorie, vor fi platite toate datoriile pe care statul si administratiile locale le au accumulate fata de firmele private. Nu putine au fost IMM-urile care au dat faliment pentru ca au furnizat produse si/sau servicii autoritatilor locale sau spitalelor, sau unor institutii guvernamentale si in schimb plata a intarziat cu anii.

In replica, CF a tinut sa atraga atentia ca rectificarea bugetara  arată incapacitatea Executivului de programare şi executie a bugetului, privind în special investitiile.

Pentru ca ce e adevarat e adevarat: banii ramasi la buget sunt in mare parte banii care nu s-au cheltuit pe investitiile care ar fi trebuit facute, in special cele din infrastructura.

CF aminteste ca la finele lunii octombrie 2014 cheltuielile de investiţii erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzatoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 cheltuielile de investiţii ar fi trebuit sa fie mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

Trecand peste cearta guvern-CF, astazi ne-a venit si o veste buna: Departamentul pentru Energie (DE) a anuntat ca preţul gazelor naturale produse în România şi plătit de populaţie nu va creşte până la 1 iulie 2015.

In plus, guvernul vrea sa renegocieze cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana calendarul liberalizarii preturilior la gaze pana in 2021 tinand cont de scaderea preturilor internationale ale hidrocarburilor, care este foarte puternica in prezent.

Tot DE sustine ca Bruxelles-ul este de acord ca pentru gazele naturale consumate cu scopul producerii de energie termica sa se aplice acelaşi tarif ca şi pentru consumatorii casnici. Adica nu se va scumpi caldura de la CET-uri in aceasta iarna.

Este adevarat ca daca nu s-ar fi luat o asemenea masura, aparea o discriminare: cine avea centrala individuala platea gazele la pret de consumator casnic, deci avea caldura mai ieftina decat cel care era conectat la CET, pentru ca CET-urile ar fi trebuit sa plateasca gazele la pretul platit de consumatorii industriali.

Revenind la optimismul premierului in legatura cu cresterea economica pe 2014, INS a publicat astazi noile date privind, pe de o parte, trimestrul III si, pe de alta parte, primele trei trimestre din acest an.

Conform INS PIB-ul în trimestrul III 2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,8%, comparativ cu trimestrul II 2014. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, PIB-ul a înregistrat o creştere de 3,0% pe seria ajustată sezonier;

Statistica mai afirma ca in primele nouă luni ale anului 2014, PIB-ul a crescut, comparativ cu acelaşi interval al anului 2013,  cu 3,1% pe serie ajustată sezonier;

Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada 1.I-30.IX 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2013, le-au avut :

1. Industria, care a avut pondere de 30,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,2% si

2. Sectorul de IT&C care a avut o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 15,3%.