Sperante pentru mai multi bani europeni
Articol de , 10 decembrie 2014, 18:26
Romania a transmis Comisiei Europene o lista cu peste 200 de proiecte, in valoare totala de 62,5 miliarde de euro, care sa fie finantate cu ajutorul noului mecanism de finantare initiat de presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.
Este vorba de planul de investiţii strategice al Uniunii Europene care a fost prezentat in fata Parlamentului European pe 26 noiembrie pentru a stimula creşterea economică la nivelul UE si care prevede ca totalul investitiilor generate sa ajunga la 315 miliarde de euro, in urmatorii 3 ani.
Comisia Europeana a primit, pana acum circa 2.000 de propuneri de proiecte de la cele 28 de state membre UE, in valoare totala de 1300 de miliarde de euro. Competitia este diversificata, si dura mai ales ca unele proiecte vin din tari care au un cuvant greu la Bruxelles: un cablu submarin din fibra optica intre Portugalia, insulele Canare si Brazilia, un nou terminal la Aeroportul din Frankfurt, crearea unei retele de puncte de incarcare rapida a masinilor electrice in Franta etc.
In ce o priveste, Romania a cerut bani in primul rand pentru viitoarea autostrada Iasi-Bors in valoare totala 7,5 miliarde de euro. Autostrada ar urma sa lege Oradea, Zalaul, de Cluj-Napoca, Targu Mures si apoi Iasi. Am mai prezentat cereri pentru autostrada Comarnic – Braşov, pentru autostrada Sibiu – Braşov, dar si pentru drumurile expres Buzău – Focşani, Bacău – Suceava, Paşcani – Iaşi – Ungheni, sau Constanţa – Tulcea – Braila (inclusiv realizarea unui pod peste Dunăre).
Tot cu banii din planul Juncker speram sa terminan tronsonul sudic al Şoselei de centură a Bucureştiului si Magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei – Pantelimon, si am vrea sa construim linia de metrou 7, Bragadiru-Voluntari, in valoare totala 3,1 miliarde de euro. Linia de metrou ar urma sa aiba 25 km si 30 de statii, ajungand inclusiv in Ferentari, Rahova si Colentina.
Ca sa indeparteze orice suspiciuni de favoritism, Comisia Europeana a tinut sa precizeze ca nu vor exista cote de alocare a banilor pe tara, sau pe sectoare de activitate, ci va exista un comitet de experti independenti care vor evalua cat de importante sunt proiectele pentru dezvoltarea Europei in ansamblu si cat de viabile economic sunt proiectele.
Vorbind de tot economie, dar la nivel global, FMI a lansat o veritabila bomba in raportul “World Economic Outlook October 2014”, raport in care PIB-ul Chinei este estimat pentru acest an la 17600 de milairde de dolari, in timp de PIB-ul Statelor Unite pentru acest an este estimat la 17400 de miliarde de dolari.
Pentru anul viitor, FMI estimeaza in PIB al Chinei de 19200 de miliarde de dolari, in vreme ce SUA va avea in 2015 un PIB estimat la 18200 de miliarde de dolari.
Pentru comparatie, PIB-ul insumat al tuturor celorlalte 6 tari membre in G7 (Japonia, Marea Britanie, Germania, Canada, Franta si Italia) se va ridica in acest an la 16700 de miliarde de dolari.
Bineinteles ca au aparut, imediat, obiectii cum ca metoda de calcul utilizata de FMI nu reflecta PIB-ul real al tarilor, dar este clar ca inevitabilul de apropie indiferent de metoda de calcul utilizata.
In plus, scaderea actuala preturilor petrolului favorizeaza China (care este cel mai mare importator de hidrocarburi din lume), pentru ca face ca balanta comerciala a Chinei sa fie si mai puternic excedentara decat era pana acum
A propos de pretul petrolului, el a atins noi minime: la Londra 66 dolari pe baril, (fata de 111 cat era la jumatatea lunii iunie) si la New York 62 dolari pe baril (fata de 104 cate era la jumatatea lunii iunie). Adica o scadere de 40% in 6 luni.
Explicatia este complexa si diferita, in functie de cine o furnizeaza, dar sigur este ca desi preturile scad, OPEC nu vrea sa reduca productia zilnica actuala de 30 de milioane de barili.
Rusia spune ca este mana americanilor, ca sa boicoteze economia ruseasca, foarte dependenta de exporturile de petrol. Analistii spun ca de vina este cresterea economica mondiala, care este sub asteptari. Alti analisti spun ca este vorba de un “complot” al tarilor OPEC, ca sa “blocheze” dezvoltarea productiei de petrol de sist din Statele Unite, dar si de petrol din nisipuri bituminoase din Canada.
Una peste alta, de aceasta prabusire am beneficiat si noi, romanii. Astfel, companiile care comercializează carburanți în România au ieftinit benzina și motorina cu 13,5%, respectiv 11,1% din luna iunie, un procent superior mediei europene a ieftinirilor, care a fost de 8%, asa cum a calculat Bloomberg.
In functie de benzinarie, preturile cele mai mici de la noi, cele practicate de Petrom, au coborat la 5 lei si 40 de bani pe litru pentru motorina si 5 lei si 50 de bani pe litru pentru benzina
