Rețelele edilitare subterane o problemă nerezolvata a Bucureștiului
Articol de Sabina Lapadatescu, 24 decembrie 2014, 14:10
La tot pasul, în tot orașul, atât în centru, cât și în cartiere, fie că ești șofer, fie că ești pieton, întâlnești intervențiile în carosabil sau pe trotuare ale deținătorilor de rețele edilitare subterane.
Unele dintre aceste lucrări sunt în desfășurare, în timp ce despre altele rămân mărturie „vestigiile” lăsate in urmă de către „utilitariști” , plombe, în asfalt, în cazul fericit, gropi și șanțuri deschise sau astupate cu nisip, în cazul mai puțin fericit, dar adesea întâlnit, din păcate.
Motivul este unul foarte simplu, infrastructura de apă, gaze naturale, agent termic și gaze naturale a Bucureștiului măsoară mii de kilometri de țevi, conducte, unele având diametrul cât înălțimea unui om, și cabluri electrice și este foarte veche.
Spre exemplu, numai regia de termoficare, RADET, are o rețea primară de distribuție de peste 1000 de kilometri, a cărei vârstă medie este de 37 de ani, existând însă și multe tronsoane cu venerabila vârstă de 60 de ani. La aceasta se adaugă țevile Apa Nova, ale Distrigaz și, desigur, cablurile electrice ale ENEL.
Utilitariștii intervin în carosabil, în momentul producerii avariilor, iar Primăria Capitalei a eșuat, în mod sistematic, în demersul de a urmări lucrările acestora, până la readucerea zonei de intervenție la starea inițială. De aici, șanțurile și gropile, care rămân neastupate sau doar umplute cu nisip săptămâni la rând.
Cum rețelele sunt vechi, trebuie să ne obișnuim cu aceste imagini, ca și cu gândul că putem oricând rămâne fără căldură, apă, curent electric sau chiar că putem avea explozii ale țevilor de gaze naturale.
