Un implant neuronal ar putea permite oamenilor paralizaţi să meargă din nou

Articol de Stefania Grigore, 12 ianuarie 2015, 15:36

Un implant neuronal a permis unor şoareci paraplegici să meargă din nou şi ar putea permite, în viitorul apropiat, persoanelor paralizate să îşi recapete parţial mobilitatea.

Această proteză de o mare elasticitate a fost concepută pentru a fi implantată direct în măduva spinării şi conţine electrozi şi un mecanism de eliberare în organism a unor medicamente, au explicat oamenii de ştiinţă elveţieni, autorii acestui studiu care a fost publicat joi în revista americană „Science”.

Graţie elasticităţii sale, acest implant, denumit „e-Dura” după „Dura mater”, membrana externă a meningelui, care acoperă măduva spinării şi creierul, are proprietăţi aproape identice cu cele ale ţesuturilor vii cu care intră în contact. Acest fapt reduce considerabil frecările şi inflamaţiile, iar proteza este foarte bine tolerată de organism.

Astfel, prototipul de implant „e-Dura”, introdus în corpurile şoarecilor nu a cauzat nici vătămări, nici reacţie de respingere, la finalul celor două luni de teste. Acest implant este constituit dintr-un substrat de silicon, parcurs de ramificaţii electrice fabricate din fire fine din aur.

Protezele neuronale existente până în prezent erau rigide şi cauzau vătămări importante la nivelul ţesuturilor nervoase. Implantul şi-a demonstrat nu doar biocompatibilitatea, ci a funcţionat în acelaşi timp perfect, permiţând şoarecilor să îşi recupereze abilitatea de a merge după câteva săptămâni de reeducare fizică.

Implantul poate fi utilizat şi pentru a capta impulsurile electrice ale creierului în timp real. Cercetătorii elveţieni au putut astfel să detecteze cu precizie intenţiile motorii ale animalelor testate, înainte ca acestea să se transforme în mişcări. Până în prezent, proteza e-Dura a fost testată pe şoareci paralizaţi, dar ea ar putea să fie fixată şi pe creier, pentru a trata, de exemplu, epilepsia, maladia Parkinson şi durerile cronice.

Oamenii de ştiinţă din Elveţia intenţionează ca pe termen lung să iniţieze teste clinice şi pe pacienţi umani şi să dezvolte un prototip care să poată fi comercializat. Însă acest fapt ar putea avea nevoie de mult timp, pentru că proteza trebuie să fie miniaturizată, pentru a putea include cutia cu electrozi şi rezervorul cu medicamente, care vor trebui să fie la rândul lor implantate, au explicat autorii studiului.