Politicientii si bancherii discuta, francul elvetian urca
Articol de , 21 ianuarie 2015, 18:44
Francul elvetian a ajuns, astazi, la un nou maxim istoric de 4 lei si 50 de bani, asa cum a stabilit Banca Nationala. Moneda elvetiana nu a parut sa se sinchiseasca de desfasurarea de forte din parlament, unde guvernantii si bancherii sau fost chemati sa dea explicatii pentru ce se intampla si sa ofere solutii de iesire din criza.
Comparativ cu nivelul de miercuri, 14 ianuarie, francul a crescut cu 20,4% în raport cu leul, iar unii specialisti sunt in continuare pesimisti. Vlad Muscalu, economistul sef al ING Bank estimeaza ca in urmatoarele 6 luni, leul s-ar mai putea deprecia pana la 4,90 lei/franc
Cati romani au probleme cu creditele?
Conform ministrului Darius Valcov, 75.412 români au credite în franci elveţieni, iar peste 90% din aceste credite sunt concentrate la şase bănci. In acelasi timp, ministrul a atras atentia ca, pe ansamblu, gradul de îndatorare a populaţiei reprezinta, în medie, 45% din venitul disponibil al cetăţenilor.
Darius Valcov a precizat ca gradul de îndatorare este de 153% la cei cu venituri brute sub 750 lei, de 109% pentru cei cu venituri brute până la 1.150 lei, si de 104% pentru cei cu venituri brute până la 1.210 lei, adica enorm.
O solutie aplicabila imediat ar fi Ordonanţa de Urgenta 46/2014 prin care Guvernul a propus rescadenţarea creditelor, adica persoanele fizice vor beneficia de scăderea ratei lunare de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de maximum doi ani şi de facilităţi fiscale constând în deducerea unei sume de 900 lei din impozitul pe venit.
In OUG in forma initiala se prevedea ca persoanele fizice să nu aiba un venit mai mare de de 2.200 de lei brut pe lună, dar ministrul finantelor sustine majorarea la 3.000 de lei a nivelului venitului brut lunar necesar pentru ca o persoană fizică să poată beneficia de prevederile Ordonanţei,
Alta solutie a fost deja decisa de Raiffeisen Bank care a redus dobânda pentru clienţii cu credite în franci elveţieni, la 5,5% de la o dobândă medie de 6% cat era pana acum. Noua dobanda intră în vigoare de vineri, 23 ianuarie.
Ar mai fi si Legea insolventei persoanelor fizice.
La inceputul lunii octombrie 2014, Guvernul a avizat pozitiv initiativa legislativa din Parlament privind insolventa persoanelor fizice. Avizul pozitiv a fost acordat in ciuda faptului ca in ultimii doi ani, Guvernul s-a angajat constant fata de FMI sa evite adoptarea unei astfel de initiative. Premierul Victor Ponta afirma, insa, ca Executivul mai face si lucruri pe care nu le-a convenit cu FMI.
Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis să convoace Comisia juridică pentru a elabora raportul la proiectul legii insolvenţei persoanei fizice, iar plenul va fi convocat săptămâna viitoare, în 24 de ore de la finalizarea raportului.
La randul ei, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a propus conversia creditelor din valută în moneda naţională, la un curs care nu poate depăşi cu mai mult de 20% cursul din momentul contractării creditului şi fără costuri suplimentare pentru client.
In replica, Steven van Groeningen CEO Raiffeisen Bank Romania si presedintele primului patronat bancar din Romania (Consiliul Patronatelor Bancare din Romania – CPBR) a declarat ca nimeni nu i-a impiedicat pana acum pe romanii cu credite in franci sa-si converteasca creditele in lei, unii chiar au facut-o, dar altii au sperat sa vina statul cu reglementari care sa-i salveze
El a mai amenintat ca daca bancile vor fi fortate sa suporte ele o parte din paguba, vor scadea dobanzile la depozite, sau vor creste dobanzile la credite.
Van Groeningen i-a pus in contradictie pe cei care au platit creditele in mod regulat cu cei care au restante la credite. Este o mica ticalosie aici, pentru ca sugereaza ca cei care au restante le au pentru ca sunt indolenti, adica nu fac destule eforturi sa plateasca.
Tot el a atras atentia ca unii au luat credit ca sa-si cumpere si ei o casa, dar altii au luat credite ca sa-si cumpere a doua, sau a treia casa, deci nu se pune problema ca ar fi faliti. Observatie care este legitima.
In tot acest scandal Banca Nationala, prin vocea directorului Direcţiei Supraveghere, Nicolae Cinteză, a tinut partea bancilor comerciale reluand, practic, argumentele lui Van Groeningen.
Nicolae Cinteză s-a opus si el legii insolventei persoanelor fizice, asa cum se opun sistematic bancile comerciale din Romania de cativa ani incoace, dar a sustinut ca Ordonanta 46 ar fi o solutie adecvata pentru moment.
In ultima instanta, datornicilor le ramane varianta tribunalului.
Poate sa fie o solutie din ce in ce mai tentanta dupa ce, acum cateva zile, Tribunalul Buzau a decis ca un roman sa plateasca ratele pentru acoperirea unui credit in franci elvetieni la cursul de schimb de la data contractarii creditului, nu la cel de astazi.