Guvernul nu a ajuns la un acord cu delegatiile FMI şi Comisiei Europene în actuala misiune de evaluare a acordul de împrumut preventiv. Acordul ramâne în vigoare, dar Executivul nu va semna o scrisoare de intentie la finalul misiunii care se încheie mâine, a anuntat in aceasta dupa-amiaza premierul Victor Ponta.
Oficial, punctele principale de divergenta au fost doua.
Primul este refuzul guvernului de a indexa pretul gazelor naturale pentru populatie la nivelul cerut de creditorii internationali. “Solicitarea FMI se referea la o crestere de la 1 aprilie de la 53,3 lei la 62, destul de abrupta, pe care o consideram nesustenabila” a declarat premierul Victor Ponta. “Altfel nu facem decat sa acumulam datorii la CET-uri si sa facem factura pentru anul viitor imposibil de achitat pentru oameni” a adaugat el.
Al doilea a fost refuzul guvernului de a face restructurari masive si radicale la CE Hunedoara si CE Oltenia. “Suntem de acord cu eficientizare dar nu vom accepta masuri prin care acest sector esential pentru siguranta energetica si dezvoltarea economica si sociala a unor regiuni, nu suntem de acord cu masuri care sa duca practic la disparitia acestei industrii’ a afirmat seful guvernului.
El a precizat, totusi, ca pana la viitoarea vizita a FMI, in luna aprilie, executivul va elabora propriile propuneri de liberalizare a pretului gazelor si de restructurare a complexelor energetice.
Oricum, actualul acordul cu FMI si Comisia Europeana inceteaza doar in luna septembrie, deci ar mai fi timp pentru a se ajunge la un compromis
Pe ce s-a bazat primul ministru cand a fost atat de putin “flexibil” la negocieri ?
In primul rand pe estimarile de crestere a PIB-ului Romaniei in 2015 si 2016. Astfel FMI prevede cresteri de 2,5% respectiv 3,5%, iar Comisia Europeana prevede cresteri de 2,4% si respectiv 2,8%, in timp ce media de crestere in UE va fi doar de 1,5% anul acesta si de 2% anul viitor.
In plus, Victor Ponta a atras atentia ca masurile decise anul trecut in ciuda pozitiei FMI, adica reducerea TVA la paine, reducerea CAS, cresterea pensiilor si salariilor, nu au avut impactul negativ de care se temeau creditorii internationali.
In fine, premierul se simte reconfortat de faptul ca Romania a depasit, in 2014, pentru prima oara, cifra de 50 mld euro la exporturi. Intr-adevar, INS a anuntat astazi ca exporturile FOB realizate în anul 2014 au fost de 233,2 mld lei (52,4 mld euro), iar importurile CIF au fost de 260 mld lei (58,5 mld euro).
Comparativ cu anul 2013, exporturile au crescut cu 5,8% la valori exprimate în euro, iar importurile au crescut cu 5,9% la valori exprimate în euro.
De la caderea comunismului pana acum exporturile Romaniei au crescut, practic, fara intrerupere, de la 3,4 mld euro pe an in 1990 la 52,4 mld. de euro pe an in prezent.
Seful guvernului a mai tinut sa atraga atentia ca Hidroelectrica, societate aflata pe pierdere in 2012, a facut in 2014 cel mai mare profit
din istorie, de 270 milionane de euro.
In plus, dupa mult timp toate cele trei societati ale CFR, adica CFR Marfă, CFR Călători, şi CFR Infrastructură au reusit si ele, anul trecut, sa ajunga pe profit. Ele vor fi privatizate, asa cum Romania s-a angajat in fata creditorilor internationali, dar, spera ministrul transporturilor, Ioan Rus, privatizarea se va face la un pret mult mai bun decat daca ar fi fost pe pierdere.
Acestea fiind zise, nu inseamna ca guvernul nu a facut niciun fel de concesii in aceste negocieri.
Prima a fost tocmai decizia de a continua privatizarea CFR.
A doua, despre care nu s-a vorbit, este abandonarea, de facto, a legii falimentului personal, despre care pur si simplu premierul nu mai vorbeste desi in toamna o sustinea oficial.
In fine, guvernul a renuntat la orice decizie de conversie la creditelor in franci elvetieni la cursul istoric, sau la un curs stabilit oficial. Ministrul finantelor se multumeste doar sa se intalneasca maine cu bancile sa discute aceasta problema, guvernul nu vrea sa avanseze nicio propunere concreta de iesire din criza.
Tot astazi BNR a prezentat raportul trimestrial asupra inflatiei.
Guvernatorul Mugur Isarescu a afirmat ca situatia in acesta privinta i-a depasit cele mai optimiste asteptari.
Tinta BNR pentru 2014 era de 2,5% plus sau minus un punct procentual.
In practica, in decembrie 2014, rata medie anuală a inflaţiei s-a menţinut la nivelul 1,1%, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum — indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană — a fost de 1,4%
Cum am reusit sa avem inflatie atat de mica ?
Mai ales din cauza ca pretul petrolului a fost mult sub previziuni.
Apoi pentru ca productia agricola a fost mare in toata lumea si asta a dus la preturi internationale mici la grau, porumb si seminte de floarea soarelui.
Inflatia neasteptat de mica se explica si prin contra-embargoul impus de Rusia produselor alimentare din UE, care a dus la “invadarea” pietei romanesti cu legume si fructe la preturi foarte mici.
In fine, partea mai putin buna este ca inflatia scazuta este si rezultatul deficitului de cerere, care s-a mentinut in 2014 desi BNR se tot straduieste sa deblocheze creditarea.
