Muncă în folosul comunităţii pentru bucureştenii cu amenzi neplătite

Articol de Stefania Grigore, 14 februarie 2015, 09:08

Conform unei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului București, adoptată in ultima ședință, cea de pe data de 12 februarie, bucureștenii care au fost sancționați cu amenzi contravenționale și care, din diferite motive, precum lipsa banilor, nu pot plăti aceste amenzi vor trebui să presteze muncă în folosul comunității.

Astfel, hotărârea prevede că cei obligați la muncă în folosul comunității vor presta activități precum: întreținerea curățeniei și curățarea zăpezii in parcările publice sub și supraterane, curățarea spațiilor verzi de pe aliniamentele stradale și efectuarea și intretinerea curățeniei și dezăpezirea parcurilor, aflate in administrarea Primăriei Capitalei. Persoanele obligate la muncă în folosul comunității vor presta și acțiuni de dezăpezire și curățenie în cimitirele Municipalității.

Desigur, transformarea amenzii contravenționale in ore de muncă în folosul comunității va fi hotărâtă de către o instanță de judecată, conform legii. Contravenientii pot executa și parțial pedeapsa amenzii, urmând ca, pentru partea neexecutata să presteze muncă în folosul comunității.

Trebuie menționat, însă, faptul că această Hotărâre a Consiliului General nu dă o rezolvare a combaterii unora dintre cele mai răspândite și mai supărătoare fenomene contravenționale cu care se confruntă bucureștenii și Poliția Locală a Municipiului București. Este vorba despre cerșetorie și despre fenomenul parcagiilor ilegali. In cea mai mare parte, cerșetorii și parcagii din București provin din alte localități, de la cele din județul Ilfov, până la județe îndepărtate din Moldova, Bacău, Vrancea, Vaslui, sau chiar Transilvania, spre exemplu județul Alba, care deține recordul in ceea ce privește numărul de oameni ai străzii „trimiși” in Capitală.

In fapt, ultimul studiu al Direcției de Asistență Socială a Municipiului București arată că circa 90% dintre persoanele fără adăpost din București provin din alte județe, iar 70% dintre oamenii străzii ar refuza un loc de muncă salarizat cu venitul minim pe economie, deoarece câștigă mmai bine din munci ocazionale, precum parcarea ilegală , sau din cerșit.

Cerșetorii și parcagii ilegali se recrutează, așadar ,în cea mai mare parte, din rândul oamenilor străzii. Ori, legislația prevede că o persoană condamnată la muncă în folosul comunității va presta această muncă în localitatea de domiciliu. Deci, Bucureștiul nu va câștiga nimic în urma transformării amenzilor contravenționale in ore de muncă în folosul comunității.

In plus, sanctiunea va fi imposibil de aplicat in localitatea de domiciliu, de vreme ce nu există nici o prevedere legală care să oblige persoana condamnată să nu părăsească această localitate.
Desigur, in cazul neexecutarii orelor de muncă în folosul comunității, tot instanța poate dispune transformarea acestora in pedeapsa privarii de libertate.

Cristinel Diaconescu, consilier municipal,  inițiator al proiectului privind munca în folosul comunității:

Mircea Apostolescu