Despre case vechi si Prima Casa

Articol de , 4 martie 2015, 18:28

Pentru ca suntem pe 4 martie nu putem sa nu vorbim despre consecintele unui viitor cutremur major in Romania.

Merita sa vorbim fie si numai pentru ca romanii nu prea sunt constienti ca trebuie sa-si asigure casele: numarul locuintelor asigurate obligatoriu impotriva dezastrelor naturale a ajuns la aproape 1,5 milioane la 31 decembrie anul trecut.

Pool-ulde Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), care administreaza sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor, avea la 31 decembrie anul trecut un portofoliu de 1.491.000 polite active la nivel national.

Avand in vedere ca in Romania exista 8,5 milioane de locuinte, potrivit datelor recensamantului populatiei si locuintelor, asta inseamnna ca sunt asigurate impotriva cutremurului numai 17% din locuintele.

Potrivit statisticilor PAID, 91,2% din polite erau incheiate pentru locuintele de tip A (adica cele mai solide) si numai 8,8% din polite erau pentru locuintele de tip B (adica cele mai fragile).

Ca sa amimtim ce inseamna A si B: un apartament dintr-un bloc este o locuinta tip A, la fel ca o casa de caramida, o cabana de lemn este tot tip A, in vreme ce o casa din chirpici, sau din paianta este de tip B.

Evident, cei care doresc asigurarea locuintei pentru o suma mai mare dec at cei 20.000 de euro primiti prin polita obligatorie pot sa incheie suplimentar contracte de asigurare pentru acoperirea eventualelor pagube care depasesc plafonul asigurat obligatoriu.

Asigurarea obligatorie si cea facultativa trebuie incheiate separat.

Cutremurul din 4 martie 1977 a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Directorul general al PAID, Marius Bulugea afirma ca astazi, un cutremur de intensitate egala (7,2 pe scara Richeter) ar produce pagube de circa la 4,8 miliarde euro la nivel national.

Situatia cea mai grava este in Bucuresti, pentru ca aici exista, la aceasta data, 186 imobile încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, 184 imobile încadrate în clasa I de risc seismic, cu risc ridicat de prăbuşire în caz de cutremur, dar care nu prezintă pericol public, 307 imobile sunt încadrate în clasa II de risc seismic, care sub aspectul cutremurului pot suferi degradări structurale majore si 86 de imobile ncadrate în clasa III de rism seismic, care sub efectul cutremurului pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală.

Conform site-ului primariei capitalei 40 imobile cu risc seismic I au fost consolidate pana acum

Care ar fi zonele cele mai afectate din capitala ?

Conform listei publicate de primarie, cel mai afectat ar fi Centrul  Vechi:  strazile Baratiei, Blanari, Franceza, Gabroveni, Covaci, Lipscani. Aici se gasesc  40 de cladiri din totalul de 186 considerate pericol public

Apoi sunt marile bulevarde : Magheru, Carol, Regina Maria, Dacia, Nicolae Balcescu, dar si alte zone construite inainte de 1940 : Calea Grivitei, Brezoianu, Armeneasca, Ion Campineanu , precum si 10 imobile de pe Calea Victoriei

Problema cea mare este ca, de fapt, nu se stie cate cladiri vechi sunt realmente in pericol, pentru ca nu s-a facut decat o analiza superficiala a structurii, si in 1977 si dupa 1990.

Initial, in 1977, Ceausescu ordonase sa fie examinate toate cladirile vechi ca sa faca un calcul cat costa reparatiile, au fost mobilizati ingineri de structura din toate institutele de proiectari din Bucuresti, dar cand au luat, realmente, la rand toate cladirile bilantul a fost atat de catastrofal din punct de vedere financiar  incat in cea mai mare parte a cazurilor s-au acoperit fisurile si gata.

Radu Văcăreanu – profesor în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti declara intr-un interviu acordat Romania Libera ca: “Blocurile din beton armat cu regim mare de înălţime (peste parter şi şase/şapte etaje) construite între 1920 şi 1940 sunt nişte bombe cu ceas; în prima jumătate a secolului XX, România nu avea prevederi normative referitoare la proiectarea clădirilor rezistente la cutremur. Şi – atunci când a existat – rezistenţa la cutremur a acestor clădiri interbelice din beton armat cu regim mare de înălţime a fost una întâmplătoare. În general, în aceste imobile, la fiecare etaj era un singur proprietar care avea cerinţe funcţionale şi de compartimentare diferite; din aceste motive adesea, stâlpii de rezistenţă nu aveau acelaşi aliniament pe verticală;  terenul pe care se construia era, adesea, de formă neregulată în plan şi clădirea urma forma terenului”

Acum trei ani a fost facuta si o examinare moderna a unui bloc, examinare care a dovedit ce spune prof. Vacareanu.

O echipa de specialisti atestati in incercari nedistructive a testat structura unui bloc ridicat in 1936, langa Calea Victoriei.

Procedeul este asemanator ecografiei 3D: se vizualizeaza interiorul structurii.

Inginerii au remarcat armatura betonului insuficienta, prost dispusa, si cu bare prea subtiri . In plus, s-a remarcat ca pe unele portiuni metalul armaturilor este complet corodat, iar betonul el insusi s-a degradat in timp

Dupa o expertiza facuta in 1993 cand nu existau la noi tehnologii performante, blocul respectiv a intrat in clasa a II-a, cu risc seismic moderat.

Inginerii care au facut analiza 3D considera insa ca azi tehnica ultramoderna l-ar urca imediat in clasa I, cu risc major de prabusire.

Ca sa terminam vorbind tot despre case, dar pe o nota mult mai optimista, guvernul a adoptat astrazi astazi o ordonanta de urgenta conforme careia pot beneficia de programul Prima casa si cei care nu sunt, de fapt, la prima locuinta.

Conform ordonantei, care fusese anuntat de ministrul de finante Darius Valcov chiar din luna ianuarie, beneficiarul Programului Prima Casa care deţine o locuinţă achiziţionată, sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona o nouă locuinţă în cadrul aceluasi Program cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

-noua locuinţă care se va achiziţiona în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului, sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată, sau construită iniţial

– locuinţa achiziţionată, sau construită iniţial în cadrul Programului trebuie să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare, cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe.

– creditul acordat iniţial în cadrul Programului trebuie să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare a noii locuinţe

– la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului, persoană fizică, declară pe propria răspundere, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare , fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 metri pătraţi

Programul „Prima Casă” este operaţional din anul 2009, iar până la sfarsitul lunii ianuarie 2015, au fost acordate peste 132.521 de garanţii în valoare totală de 2,58 miliarde euro.

Din totalul garanţiilor acordate, doar 329 garanţii, în valoare totala de 29 milioane lei, au fost executate silit, aceasta reprezentând o rată de default de numai 0,2%.