Banci, comisioane si bitcoin
Articol de , 11 martie 2015, 18:28
Comisioanele interbancare la operatiunile financiare cu carduri ar urma sa fie limitate la anumite valori maxime in toate state membre ale Uniunii Europene, potrivit unei propuneri de regulament european votata, ieri, de Parlamentul European (PE).
Limitele aprobate se refera la platile nationale si internationale prin card si vor putea duce la reducerea costurilor pentru utilizatorii de carduri, potrivit Parlamentului European.
Este vorba de comisioanele platite de comercianti bancilor cand cumparatorul achita o cumparatura cu cardul bancar. Limitele dorite de PE sunt: 0,2% din valoarea tranzactiei pentru tranzactiile internationale cu carduri de debit si 0,3% din valoarea tranzactiei, pentru tranzactiile cu carduri de credit,
Pentru a fi aplicata, decizia PE trebuie sa fie aprobata si de Consiliul Ministerial al Uniunii Europene, la nivel de ministri de finante. Daca va fi aprobata, la 6 luni dupa intrarea in vigoare, viitoarea lege va fi aplicata obligatoriu in toate tarile comunitare
La noi in Romania la cat se ridica aceste comisioane ?
Conform Economica.net in momentul în care un client plăteşte cu cardul la magazin, banca ce deţine POS-ul instalat la respectivul comerciant plăteşte 1% sau mai mult din valoarea tranzacţiei către banca ce a emis cardul cu care este făcută plata.
Nivelul de 1% al comisionului a făcut ca până acum activitatea de emitere a cardurilor să fie profitabilă. Dincolo de diferitele taxe de administrare pe care le percep băncile comerciale, de fiecare dată când clientul făcea o plată la magazin de 200 de lei, spre exemplu, la banca emitentă mergeau 2 lei.
Concret, BCR cere comerciantului un comision de 2,5% din fiecare plată la POS. Din acest comision, 1 punct procentual este plătit băncii emitente a cardului cu care se face plata.
Pentru firmele care vând produse şi servicii on-line comisionul de procesare cerut de BCR este de 4% din valoarea tranzacţiei. Adica din 100 de lei plătiţi pentru un produs, 4 lei merg la bancă, care, eventual, dă un leu mai departe băncii emitente a cardului cumpărătorului.
În cazul BRD, comisionul de procesare a plăţilor la POS este de 1,8-3% din valoarea tranzacţiei, iar pentru comerţul electronic, BRD cere 4-4,5% din fiecare tranzacţie,
ING Bank are un comision de 1,7% din valorea tranzacţiei la POS. Raiffeisen Bank, cere 1,8% + 0,28 lei pentru fiecare tranzacţie iar in cazul tranzacţiilor on-line, comisionul este de 2,55% + 1,25 lei pentru fiecare plată,
Guvernul României a trimis Parlementului inca din aprilie anul trecut un proiect de lege pentru limitarea comisioanelor interbancare
Proiectul de OUG prevede limitarea acestui comision la 0,2%-0,3%, în funcţie de tipul cardului (debit sau credit) deci identice cu cele dorite de PE.
Bineinteles ca la noi proiectul de lege propus de executiv a stârnit reacţii aprinse din partea procesatorilor de carduri: reprezentanţii MasterCard şi Visa, au avertizat asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.
Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri au cerut aplicarea imediată a reducerilor de comisioane
Bănca Naţionala a României (BNR) afirma ca in tara noastra la 31 decembrie 2013 erau 14,1 milioane carduri valide in circulatie, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi. Un procent mediue de 2% din aceste tranzactii inseamna ca bancile romanesti incaseaza nu mai putin de 120 de milioane de euro pe an datorita platilor cu POS-uri.
Comisioanele de care se lovesc cel mai des romanii sunt cele care sunt percepute la aministrarea unui cont current, de salariu sau de pensie.
In prezent, UniCredit Tiriac Bank, cere 7,5 lei/luna, OTP Bank, cere 5 lei/luna, BCR, 4,5 lei/luna, BRD 0,8 euro/luna (circa 3,55 lei).
Volksbank, Banca Romaneasca, ProCredit Bank si Credit Europe Bank se situeaza pe palierul de mijloc, cu o taxa lunara de 3 lei,
Banca Transilvania si Marfin Bank nu taxeaza deloc clientii pentru acest serviciu.
Asta reiese din raportul „Evolutia concurentei in sectoare cheie – 2014”, realizat de Consiliul Concurentei.
La interogarea soldului, cand vrei sa afli cati bani mai ai pe card, Libra Bank si Carpatica au cele mai mari comisioane, de 1 leu pe operatiune daca folosesti un ATM al bancii respective.
Volksbank, Piraeus, Credit Europe si Marfin au acest serviciu gratuit, iar Alpha, Banca Romaneasca si ProCredit taxeaza clientii proprii cu 0,5 lei/interogare
Interogare soldului la alte bancomate decat cele ale bancii care a emis cardul costa mult mai mult : BRD cere 1 euro (circa 4,4 lei), BCR si ING Bank cer fiecare 2,5 lei, iar la Carpatica platesti 1,8 lei/operatiune.
Cand retragi numerar de la ATM-uri, la Raiffeisen Bank comisionul este de 0,2% din suma retrasa la ATM-urile bancii, in timp ce in retelele ATM ale altor banci, comisionul urca la 0,5% + 2,5 lei.
BCR retine 0,25% din suma retrasa de la bancomatele proprii, dar nu mai putin de 0,5 lei. Comisionul creste pana la 1% din suma retrasa + 6 lei daca este utilizat un ATM al altei banci.
La BRD pentru retragerile de numerar de la ATM-urile proprii, comisionul este de 0,20%, dar nu mai putin de 0,50 lei. Daca clientii bancii scot banii de la alte banci, atunci comisionul va fi de 1% din suma retrasa + 4 lei.
La Bancpost retragerea de numerar de la ATM-urile proprii este taxata cu 0,25% din suma retrasa, dar nu mai putin 0,50 lei. Daca banii sunt retrasi de la bancomatele altor banci, atunci comisionul variaza de la 0,5% din suma retrasa + 2,5 lei, la 0,75% + 3 lei, in functie de tipul cardului (Visa Electron, Visa Classic, Visa Premium etc.).
Vorbind tot despre bani, astazi, Banca Nationala a lansat un avertisment celor care sunt fascinati de noua moneda bitcoin.
BNR avertizeaza oficial ca moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal.
In plus, BNR citeaza un raport elaborat recent de către Banca Centrală Europeană care spune ca utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potențiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării și a supravegherii, spălarea banilor, finanțarea terorismului, volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate.