Bucureștenii ar putea rămâne fără 7 hectare din Parcul Herăstrău!
Articol de Vicentiu Andrei, 14 martie 2015, 18:28 / actualizat: 16 martie 2015, 13:43
BucurestiFM îți spune povestea matematicii de tranziție a unei părți din cel mai cunoscut parc al României, Herăstrău.
Până la urma, ce mai înseamnă 7 hectare de teren în parcul Herăstrau în plus sau în minus?
BucureștiFM îți prezintă o investigație asupra unei povești imobiliare ce are în mijlocul ei șaptezeci de mii de metri pătrați din inima faimosului parc pe care pare că se luptă toată lumea. Ițele întregii afaceri sunt foarte complicate, ceea ce este de înțeles dat fiind faptul că terenul valorează multe, foarte multe milioane de euro.
Sunteți pregătiți să aflați cum s-a făcut „hocus-pocus” cu terenuri de o valoare enormă din București după Revoluție?
Săptămâna viitoare are loc la Curtea de Apel un nou termen în procesul prin care Primăria Capitalei și Clubul Sportul Studențesc încearcă să recupereze 7 hectare din Parcul Herăstrău de la firma Domino 94 Impex SRL.
Cum s-a ajuns în această situație?
Povestea acestui teren începe în primul deceniu al secolului trecut.
În 1910, Regele Carol I expropria suprafața de teren aflată azi în litigiu și o dădea Primăriei Capitalei, pentru a amenaja Parcul Național, numit mai apoi Herăstrău.
Decretele Regale aveau la bază Legea pentru crearea Parcului Național, iar cei expropriați au fost despăgubiți, la vremea respectivă.
În 1984, Consiliul Popular al Municipiului București trece această suprafață de 7 hectare din administrarea Direcției Domeniului Public al Consiliului Popular al Municipiului București în administrarea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.
În 1999 începe de fapt aventura juridică ce avea să ducă la pierderea de către bucureșteni a celor 7 hectare de parc.
Biroul de Turism și Tineret (BTT), al cărui acționar majoritar era Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), se asocia cu firma Domino 94 Impex SRL pentru dezvoltarea și exploatarea bazei Tenis Club Herăstrău.
În această asociere, Domino 94 Impex SRL venea cu 100 de mii de dolari, eșalonat pe doi ani, iar BTT venea cu clădirile, dar și cu terenul, aflat în proprietatea Primăriei Capitalei.
Acest contract de asociere prevede și faptul că bunurile achiziționate în timpul asocierii și clădirile construite vor reveni Domino 94 Impex SRL.
Aceeasi firmă avea și dreptul de prehemțiune iî cazul vânzării sau încheierii unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare având ca obiect bunurile care făceau obiectul asocierii.
Trebuie menționat însă faptul că BTT nu avea dreptul de a încheia un astfel de contract cu asemenea clauze, deoarece nu era proprietarul terenului, ci îl avea doar în administrare, ceea ce exclude dreptul de a-l înstrăina sau de a-l folosi drept garanție imobiliară.
Pentru a da un aspect de legalitate afacerii, în 1999, BTT solicită de la Ministerul Tineretului și Sportului un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Pe data de 22.12.1999, Crin Antonescu, ministrul Tineretului și Sportului de la acea vreme, semna un asemenea certificat, cu seria M15, numărul 0053. În acest certificat se mentionează: „Suprafața de teren în proprietatea exclusivă a BTT este de 69982mp.”
În anul următor, pe 15 martie, chiar Direcția de Patrimoniu a Ministerului Tineretului și Sportului întocmea un referat în care se arăta foarte clar că MTS nu a fost niciodată minister de resort pentru BTT SA și prin urmare ministerul nu cunoștea situația patrimoniului BTT, care nu a fost niciodată înscris în actele ministerului, precum nu cunoștea nici situația juridică a terenurilor și imobilelor pentru care se cer certificate de atestare a dreptului de proprietate.
În concluzie, specialiștii Direcției de Patrimoniu a MTS erau de părere că Ministerul Tineretului și Sportului nu putea emite un astfel de certificat.
Trec patru ani de la atestatul „buclucaș” și, în 2003, BTT vinde cele 7 hectare din Parcul Herăstrău firmei Domino 94 Impex SRL, valoarea tranzacției fiind de aproximativ 1,5 milioane euro.
Acționarii societății comerciale cumpărătoare erau Ion Petre, cu cinci procente, Olimpia Ulrich cu 45% și Carmen Finis cu 50%.
Ajungem în 2004 și scandalul explodează în momentul în care Secția de Yachting a Clubului Sportul Studențesc primește somație de evacuare din partea „noului proprietar”.
Acesta din urma a acționat în justiție Clubul Sportul Studențesc pentru a obține evacuarea de pe „proprietatea sa”.
Și astfel începea odiseea judiciară a afacerii.
Reprezentantul Secției de Yachting a Clubului Sportul Studențesc, Liviu Doară, a solicitat în instanță anularea tranzacției pe motiv că aceasta era ilegală, vânzătorul, BTT SA, nefiind proprietarul terenului vândut.
În primă instanță s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministerul Tineretului și Sportului, precum si nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumparare încheiat între BTT SA, ca vânzător, și Domino 94 Impex SRL, cumpărător.
În 2006, reprezentantul Clubului Sportul Studențesc depunea și o plângere la Parchetul Național Anticorupție privind săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prin eliberarea, în 1999, de către MTS a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitat de BTT.
Din păcate abia în anul 2009 Primăria Capitalei intervine în proces alături de Clubul Sportul Studențesc pentru a-și apăra dreptul de proprietate asupra celor 7 hectare din Parcul Herăstrău.
În 2012 procesul revine pe rolul Tribunalului Municipiului București, Domino 94 Impex SRL si BTT atacând deciziile favorabile obținute până atunci de Clubul Sportul Studențesc.
De menționat este și faptul că Ministerul Tineretului și Sportului este și la ora actuală parte în proces, alături de Domino și BTT, deși propria Direcție de Patrimoniu a acestui minister a declinat competența juridică a ministerului condus de Crin Antonescu la momentul semnării actelor.
În noul proces, pe 10 mai 2012, instanța solicită o expertiză topografică, pentru a identifica locația terenului aflat în litigiu.
Magistrații doreau să stabilească dacă terenul se află sau nu în Parcul Herăstrău, deși terenul este mărginit pe o parte de Lacul Herăstrău și în cealaltă de locurile de joacă de lângă Roata Mare din Herăstrău.
Și totuși, deși terenul este în inima Herăstrăului, concluzia celor trei experți, Vasile Saftoiu, Constantin Țigănilă și I. Uliță este aceea că terenul nu făcea parte din Parcul Herăstrău, în 1999!!!
„Dimpotrivă, actele existente la dosar, precum și planul realizat de Geosurvey, în 1996, duc la concluzia că acest teren nu făcea parte din Parcul Herăstrău, ci era învecinat cu acesta, fiind proprietatea BTT SA.”
Evident, reprezentanții Clubului Sportul Studențesc au solicitat la rândul lor realizarea unei contraexpertize dar această solicitare nu a fost admisă de instanța de judecată.
De ce anume instanța a refuzat să se mai realizeze încă o expertiză?
Nimeni nu poate spune.
La ultimul termen al procesului, cel din data de 17 februarie anul acesta, Primarul General Sorin Oprescu a fost prezent în sala de judecată, pentru a apăra drepturile Municipalității, însă nu a putut fi ascultat de instanță din cauza opoziției avocaților care reprezintă Domino 94 Impex SRL și BTT.
Săptămâna viitoare, Sorin Oprescu va fi din nou prezent în instanță, sperând că, de această data, va fi ascultat.
Mircea Apostolescu
Vicențiu Andrei
