Despre apartamente, fermieri si aeroporturi

Articol de , 2 aprilie 2015, 18:34

Suma medie plătită pentru o garsonieră în primăvara lui 2008 era suficientă, la sfârşitul lui februarie 2015, pentru achiziţionarea a doua garsoniere si jumatate. Asta arată o analiză realizată de site-ul anunturiparticulari.ro si citata de arenaconstruct.ro.

Scaderi dramatice fata de perioada de boom

Conform anunturiparticulari.ro cel mai ridicat preţ mediu pentru garsoniere a fost de 76.000 de euro şi a fost atins în martie 2008, iar valoarea cea mai scăzută a fost în decembrie anul trecut, de numai 31.000 de euro. In martie anul acesta preţul mediu al garsonierelor a fost de 32.500 de euro.

În ceea ce priveşte apartamentele cu 2 camere, preţul mediu a ajuns la aproape 121.000 de euro, în martie 2008, iar cel mai scazut a fost în iulie anul trecut: putin peste 49.000 de euro. În martie anul acesta preţul mediu la 2 camere a fost de 50.000 de euro

3 camere s-au vandut, in medie, cu 157.000 de euro, tot in martie 2008, si a cobarat în iulie anul trecut până la putin sub 68.000 de euro.  În martie anul acesta, preţul mediu la 3 camere a fost de 70.100 de euro.

În fine, cel mai ridicat preţ mediu al apartamentelor cu 4 camere a fost în octombrie 2008, de aproape 204.000 de euro, în vreme ce preţul cel mai scăzut s-a înregistrat în august anul trecut, 85.700 de euro.

Piata este acum “a cumparatorului” pentru ca acum sunt mai multe oferte decât în perioada de boom si cererea este mica.

In 207-2008, din contra, piata era “a vanzatorului” pentru ca cererea era mare, iar oferta mica in comparatie cu cererea

Astfel, în martie 2015 s-au înregistrat 3.163 de oferte de vânzare în Bucureşti, faţă de 2.809 câte erau pe piaţă în martie 2007.

Totusi, cele mai multe oferte de vânzare din ultimii 8 ani au fost scoase pe piaţă în martie 2008, 4.389, moment în care proprietarii au realizat ca vine criza si au încercat să-şi vândă proprietăţile înainte ca valoarea acestora să se prabuseasca.

Veste proasta pentru producatorii de lapte romani

Nu doar proprietarii de apartamente sunt acum in pierdere, vor veni foarte curand si fermierii care au vaci pentru lapte.

Asta din cauza ca în Uniunea Europeană a eliminat cotele de producție pentru lapte. Asa s-a rupt echilibrul care evita inundarea pieței cu lapte și produse derivate din statele tarile cu agricultura foarte productiva si ar fi ruinat tarile cu productivitate mai slaba.

Adica fermierii francezi, sau germani produceau lapte, dar aveau dreptul vanda doar o parte, asa ca pe restul il aruncau pur si simplu. De aici provenea laptele pe care, periodic, fermierii occidental il varsau in fata institutiilor europene de la Bruxelles in semn de protest.

Vesteari ridicarii restrictiior este, deci, bună pentru marii fermieri din Franta sau Germania, dar este rea pentru fermierii din tarile foste comuniste care nu au nici ferme atat de mari, nici furaje atat de bune si nici rase de vite atat de productive ca sa intre in competitie cu occidentalii.

In plus, in Romania mare parte din agricultura este constituita din ferme mici, sau doar de subzistenta. Nu am avut timp, dupa aderarea la UE, sa modernizam suficient agricultura, nu am avut suficienti bani si nici nu am avut suficienta vointa din partea taranilor se se uneasca pentru a fi mai productivi.

Asociațiile de producători susțin că mai mult de 60% dintre fermele de vaci de lapte din România vor dispărea.

In replica Ministerul Agriculturii spune ca exista subvenții care ar putea atenua soculm, dar numai l-ar atenua, socul tot ar exista.

Mai direct, Bruxelles-ul a avertizat ca producătorii de lapte din România sunt in pericol și le-a recomandat să se reorienteze, adica sa creasca vite pentru carne. Se pare ca vom avea si bani europeni pentru acesta reorientare.

Organizatiile crescatorilor de bovine din Romania afirma ca deja marile companii din domeniul lactatelor i-au anuntat pe fermieri ca nu le vor mai cumpara laptele. Si aici nu este vorba de fermieri cu 5 sau 10 animale ci de ferme cu sute de capete de vaci. Nici macar acesta nu sunt suficient de productive.

Vom avea, deci, teoretic, produse lactate mai ieftine, pentru ca vor fi fabricate cu lapte mai ieftin, dar pretul va fi ruinarea fermierilor romani

Alte vesti proaste

Un studiu facut de Ziarul Financiar a aratat ceea ce multi dintre noi stiam, si anume ca Aeroportul Otopeni are unele din cele mai proaste legaturi de transport in comun cu orasul dintre toate aeroporturile in Europa Centrala si de Sud-Est.

Ziarul Financiar a trecut in revista legaturile de tren, metrou si autobuz intre aeroporturile din Bucuresti, Sofia, Budapesta, Praga si Varsovia si orasele respective.

La Sofia exista legatura de metrou plus 2 linii de autobuz, la Varsovia exista 5 linii de autobuze, la Praga 4 linii de autobuze, doar Budapesta sta mai prost decat Bucurestiul, pentru ca nu exista decat niste autobuze care fac legatura intre aeroport si linia de metrou.

Pe deasupra, directorul comercial al Ryanair, cel mai puternic transportator aerian  low-cost din Europa, a avut zilele trecute o conferinta de presa in care a pus degetul pe rana: ce ni se pare noua ca este trafic aerian incurajator la Otopeni este in realitate prea putin

El a a dat ca exemplu, Dublin un oras cu 1 milion de locuitori, care are are un aeroport cu trafic anual de 22 de milioane de pasageri, in vreme ce Bucurestiul cu 2 milioane de locuitori, are doar 8 milioane de pasageri.

In plus, Bucurestiul nu nu se ridica nici macar la nivelul unor aeroporturi secundare din Occident: la aeroprtul din Charleroi, care este doar o anexa a Bruxellesului, vin avioane de pe 91 de rute europene, in vreme ce la Bucuresti vin  avioane de pe numai 86 de rute europene