Tradiții inedite de Paște, în lume

Articol de Stefania Grigore, 12 aprilie 2015, 15:15

Procesiuni religioase, festivaluri, vânători de ouă, târguri, mese în familie şi fel de fel de obiceiuri tradiţionale marchează peste tot în lume marea sărbătoare a Învierii Domnului.

În Italia, Postul Paştelui este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii.
La Vatican, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează masa de Înviere, în Piaţa San Pietro. De la balconul basilicii, Suveranul Pontif rosteşte, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ”Urbi et Orbi”.
Familia se adună la masa de prânz şi se mănâncă agnellino – miel fript, cu piper şi salată de ouă fierte, iar copiii primesc oul pascal, cu o surpriză înăuntru.

În Spania, duminica se ia masa în familie sau se merge în vizita la rude. Cele mai multe dintre oraşe şi sate au propriile obiceiuri, păstrate de secole, care combină procesiunile religioase şi festivalurile pline de culoare, la care participă întreaga comunitate.

În nordul Portugaliei, în seara de Paşti un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an, se alege un „mordomo”, care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul. În sud, în dimineaţa de sâmbătă dinaintea Paştelui, păstorii îşi duc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate. Între specialităţile culinare tradiţionale sunt frigănelele de bacallao, un peşte oceanic şi folar, o prăjitură care are un on fiert în mijloc. În Duminica Paştelui se mănâncă miel.

În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere în toată Franţa, vestind Învierea, iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită. Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină. Meniul tradiţional de Paşti include iedul cu garnitură de legume. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin cinci ore.

În gospodăriile din Germania se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele cu ramuri înmugurite, narcise, salcie şi mlădiţe de grâu, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite, iar copilul al cărui ou nu s-a spart îl obţine şi pe cel spart.
În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. În casele fermierilor, există obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care le plac.

În Austria se pregătesc ouă pentru decor, unele se agaţă la ferestre pe crenguţe de salcie, şi ouă pentru consum. Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse bine de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă. Se face o prăjitură în formă de miel, Osterlamm, pe care naşii o oferită copiilor.

În Olanda, la masa ceremonială din Duminica Paştelui, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood, o prăjitură cu stafide. În estul ţării, în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Olandezii adună lemne cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc. Luni, a doua zi de Paşti, copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină, iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.

În Ungaria, în Duminica Paştelui, copiii găsesc sub pat cadouri, urmează un mic-dejun tradiţional cu ouă de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată. Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase.

În Polonia celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare şi continuă până a doua zi de Paşte. Cel mai important moment este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă. Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, adesea din zahăr, ouăle, cârnaţii. Nu lipsesc sarea, hreanul şi pâinea. A doua zi de Paşte se celebrează un obicei tradiţional polonez, Lunea Umedă. Nimeni nu rămâne uscat în această zi, iar polonezii pot trăi surpriza unor duşuri neaşteptate chiar pe stradă.

În Finlanda Paştele este o culminare a unor succesiuni de festivaluri de primăvară cu date variabile. În noaptea de Paşti, în sud-estul ţării, copiii merg prin localităţi, însoţiţi de un instrument muzical gălăgios. Zgomotul semnifică sfârşitul unei săptămâni tăcute. Cel mai vechi şi mai neobişnuit fel de mâncare tradiţional finlandez este mämmi, un terci de ovăz făcut din apă şi secară dulce.

Tradiţional, în Norvegia Paştele nu este marcat religios. Casele sunt îmîodobite cu flor de primăvară şi oua colorate şi se sărbătoreşte în aer liber, se merge în vacanţă sau la schi şi se peterece timpul cu familia, din Miercurea Mare până marţi, după Duminica Paştelui. Simbolurile de Paşti sunt iepuraşi, ouă şi pui, toate de un galben strălucitor.

În multe părţi ale Angliei “dansatorii Morris” dansează în Duminica Paştelui dansuri tradiţionale pentru a alunga spiritele rele ale iernii. Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori.

În Grecia, Paştele este mare sărbătoare. Se fac ouă roşii, care pentru greci simbolizează sângele lui Iisus şi sunt un simbol al belşugului. In prima zi de Paste, au loc, in aer liber, diferite manifestari de bucurie pentru Invierea Domnului, consumandu-se friptura de miel, oua, salate si prajituri speciale. De asemenea, grecii mananca o paine rotunda (lipie), ornata cu o cruce facuta din oua rosii, care se numeste Christopsomon.

În Rusia, se merge la biserica în noaptea de Înviere. La miezul nopţii, se înconjoară şi se întonează cântece religioase. Dupî ce sunt binecuvântaşt de preot, oamenii se întorc acasa, unde se ia masa – friptura de miel, pui, porc, oua şi cozonac.

În Australia simbolul Paştelui este bilby, un mic rozător mic cu urechi lungi şi nas lung, care seamănă cu iepuraşul. Părinţii ascund ouă de ciocolată şi bilbies, în curţile şi grădinile lor, pentru a fi găsite de copii, în dimineaţa de Paşti.

În Statele Unite ale Americii, Paştele este sărbătorit în diferite moduri, în funcţie de confesiunea religioasă, în marile oraşe au loc parade vesele, sau cu temă religioasă.
Sunt foarte populare vânătorile de ouă ascunse în iarbă, organizate în fiecare an pentru copii.

Sursa articol: TVR