Aderarea la euro
Articol de , 20 aprilie 2015, 18:27
Cat de pregatiti suntem pentru a adera la moneda unica europeana si ce ar trebui sa facem pentru a fi complet pregatiti au fost cele doua teme abordate la conferinta “Calea României către Zona Euro” organizata de astazi de delegatia Comisiei Europene la Bucuresti.
La reuniune, in afara de sefa delegatiei Comisiei Europene, Angela Filote, au mai fost prezenti Mugur Isarescu, guvernatorul bancii nationale, Valentin Lazea, economistul sef al BNR si Misu Negritoiu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, alaturi de alti experti in economie si finante.
Ce crede Mugur Isarescu
In primul rand, guvernatorul BNR crede ca 2019 nu este o tinta imposibila, dar este foarte greu de atins in situaita de acum a economiei romanesti: “Noi am optat pentru 2019, an care nu a fost ales fara temei. Trebuie insa sa ne gandim foarte bine daca mentinem aceasta tinta si sa vedem ce avem de facut”
In al doilea rand, el cere sa existe o vointa politica ferma: “Credibilitatea poate fi pusa sub semnul intrebarii daca angajamentul formal nu este insotit de un plan de actiune detaliat, care sa aiba o sustinere explicita”.
Adica, ce nu vrea sa spuna explicit Mugur Isarescu este ca avem nevoie de sprijin multipartinic pentru angajamentele economice asumate, adica trebuie sa fie clar ca oricine va ajunge la putere, indiferent de ce va declara in campania electorala, va continua strict aceeasi politica economica.
In al treilea rand, Mugur Isarescu afirma ca dintre cele 6 tari care sunt in curs de aderare la euro, România, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Cehia, Romania se afla in pozitia cea mai buna din punctul de vedere al indeplinirii criteriilor de convergenta nominala.
Criteriul pe care nu-l indeplinim noi nici pe departe este cel care tine de convergenta reala, adica PIB-ul pe locuitor, la care suntem penultimii din UE.
Guvernatorul BNR a mai reamintit ceea ce stim cu totii: lipsa infrastructurii este un obstacol major in calea cresterii economice
Iarasi infrastuctura
Daca la PIB-ul pe locuitor suntem penultimii din UE, la numarul de kilometri de autostrada la milionul de locuitori suntem ultimii. Rezultatul este dezvoltarea inegala a Romaniei, in primul rand in ce priveste atragerea investitiilor straine directe (ISD).
De exemplu, o harta publicata in Ziarul Fianciar arata ca din 146 de miliarde de lei ISD la 31 decembrie 2014, Bucuresti-Ilfov atrasese 55%, in vreme ce toata Moldova atrasese doar 5%. Fostul ministru Cristian Adomnitei, acum presedinte al Consiliului Judetean Iasi, recunostea ca transportul unui camion cu marfa de la Munchen la Cluj costa cu 500 de euro mai putin decat de la Munchen la Iasi.
Pe de alta parte, Mugur Isarescu este de parere ca bani de autostrazi am avea, dar nu stim sa-I folosim : “Nu banii ne lipsesc ca sa facem autostrazi. Drumurile se fac cu ingineri de buna calitate. In plus, oportunitatile de finantare prin fonduri structurale nu sunt suficient fructificate. Sa ai bani gratis si sa nu ii iei….Ce pacat mai mare iti trebuie!?”
Dar aici ajungem iarasi la “sustinerea explicita” care trebuie sa existe. Zilele trecute Corina Cretu, comisarul European pentru dezvoltare regional, aproape ne-a somat sa dam o data drumul Masterplanului de Transport in forma corectata de Comisia Europeana.
Lipsa de competitivitate a intreprinderilor
Daca aderam la euro guvernul nu mai are controlul politicii monetare si nu mai poate stimula competitivitatea produselor pe piata externa prin devalorizarea monedei nationale, si nu mai poate scumpi importurile prin manevre care sa mentina un anumit curs de schimb.
Chiar daca a sustinut permanent ca nu a incercat, cel putin in ultimii ani, sa dirijeze articifial cursul de schimb Mugur Isarescu a spus astazi ca: “O zonă monetară unică nu este un loc potrivit pentru ţările cu probleme de competitivitate …Odată intraţi, toată povara cade pe fiscalitate şi pe întreprinderi, iar acestea, dacă în prezent nu sunt eficiente şi competitive, nu vor rezista cu încă un corset: moneda unică”.
Diferente mari si in situatia economica de ansamblu
Tot Ziarul Financiar a publicat si o “fotografie a economiei pe judete” din care rezulta ca din cele 250 de mld euro cifra de afaceri totala a companiilor romanesti in anul 2013, 110 miliarde, adica 44% s-a realizat in Bucuresti-Ilfov.
Opt judete din Moldova, adica de la Galati catre Nord, au reusit, sa adune, in 2013, o cifra de afaceri a companiilor de numai 20,3 milairde de euro, adica putin peste 8%
Companiie din judetul Iasi, cel mai puternic din punct de vedere economic din toata Moldova, au avut in 2013 o cifra totala de afaceri de 4 mld. de euro, in vreme ce companiile din Cluj, judetul cel mai puternic, economic vorbind, din Transilvania, au avut o cifra de afaceri de 9,1 miliarde de euro, iar companiile din Timis 9,5 miliarde de euro.