Insolventa personala

Articol de , 21 mai 2015, 18:26

Unanimitatea, rar intalnita in Parlamentul Romaniei, s-a intamplat ieri, cand Legea Insolventei persoanelor fizice a fost adoptata cu 309 voturi pentru, niciunul impotriva si doar 3 abtineri.

Dupa ani intregi de amanari, in special sub presiunea lobby-ului bancar sprijinit de Fondul Monetar International, Romania are o lege care asigura un minim de protectie pentru cei de buna credinta (detaliu esential!) care nu-si mai pot plati datoriile.

Cui i se adreseaza legea

Persoanelor fizice care: au domiciliul permanent in Romania; bunurile sau sursa veniturilor se regasesc in Romania; nu actioneaza ca si persoane fizice autorizate la momentul solicitarii de declansare a procedurii de insolventa; nu au nicio datorie care rezulta din activitati comerciale desfasurate in nume propriu.

Adica este o forma de protectie a simplilor salariati care, dintr-un motiv sau altul, nu mai au bani sa-si plateasca datoriile.

Conform textului votat : “Legea insolventei persoanelor fizice se adreseaza persoanelor fizice de buna-credinta, ale caror datorii rezulta dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restantele la furnizorii de utilitati, intarzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achizitia unui serviciu sau produs personal etc., si nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit”.

Cine poate sa ceara insolventa

In primul rand chiar acea persoana dacă ea consideră că nu îşi mai poate achita datoriile.

Când solicită iniţierea procedurii de insolvenţă, debitorul trebuie să facă un raport al bunurilor pe care le deţine în proprietate şi a veniturilor disponibile, „incluzând date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii cinci ani şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum şi o situaţie a datoriilor sale şi detalii privind creditorii aferenţi”.

Datornicul trebuie să îşi asume pe propria răspundere corectitudinea raportului şi să mai facă o declaraţie prin care să explice motivele care l-au adus în incapacitate de plată.

Acesta mai trebuie să furnizeze şi o listă a bunurilor mobile şi imobile cu o valoare individuală care depăşeşte suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate în ultimii patru ani.

In al doilea rand, creditorii au şi ei dreptul de a solicita insolvenţa debitorului, dar trebuie să facă dovada că acesta nu mai are capacitatea de a achita datoriile la scadenţă, şi doar pentru sume mai mari de 25.000 de lei.

Mai multe tipuri de insolventa

1.Insolventa pe baza de plan de redresare a datoriilor.

In situatia in care datornicul considera ca se afla in insolventa (deoarece nu dispune de lichiditati pentru plata datoriilor scadente) dar situatia sa financiara nu este iremediabil compromisa, el poate cere Comisiei de Insolventa deschiderea insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dupa analiza cererii, Comisia de insolventa poate fie sa admita cererea si sa dispuna deschiderea procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, desemnand si un administrator al procedurii

Odata ce a fost deschisa procedura de insolventa pe baza planului de rambursare:

-Se suspenda provizoriu executarile silite incepute, dar nu pentru mai mult de 3 luni, cu exceptia situatiei in care instanta decide prelungirea acestei perioade, daca astfel situatia financiara a datornicului ar deveni iremediabil compromisa;

-Datornicul, impreuna cu administratorul judiciar, va elabora planul de rambursare a datoriilor, prin care va propune achitarea acestora. Important : Cota de acoperire a creantelor prin planul de rambursare trebuie sa fie mai mare decat cota de acoperire ce ar putea fi obtinuta prin lichidarea bunurilor datornicului !

Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu inca 1 an;

2.Insolventa prin lichidare de active

Poate fi solicitata de catre datornic, in mod direct, in cazul in care “situatia sa financiara este iremediabil compromisa”, adica nu-si va putea plati datoriile niciodata.

Creditorii, la randul lor, pot solicita deschiderea procedurii de lichidare de active, in cazul in care procedura pe baza de plan nu poate fi dusa la indeplinire.

Odata ce instanta a admis insolventa prin lichidare de active:

-se suspenda executarile silite individuale si, in acelasi timp, se interzice datornicului sa mai foloseasca bunurile si veniturile ce pot fi lichidate.

-Lichidatorul, va solicita creditorilor sa transmita o informare privind cuantumul creantei si valoarea de piata a bunului cu care este garantata.

-In termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, lichidatorul va face inventarierea bunurilor datornicului.

-De lichidarea bunurilor se ocupa lichidatorul, care va incheia, in numele datornicului, contractele de vanzare.

-Dupa ce bunurile au fost valorificate si sumele obtinute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul intocmeste un raport final.

3.Procedura simplificata.

Poate fi accesata de o persoana fizica insolventa, daca suma totala a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, daca nu are bunuri sau venituri urmaribile si daca are peste varsta standard de pensionare sau si-a pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.

De la data ramanerii definitive a sentintei, se suspenda toate masurile de executare silita, curgerea dobanzilor, calculul penalitatilor etc.

Datornicul are obligatia sa isi plateasca datoriile curente la timp, sa nu contracteze noi imprumuturi, sa informeze anual comisia de insolventa cu privire la situatia bunurilor sale sau daca obtine venituri suplimentare de peste ½ din salariul minim de economie fata de nivelul declarat la momentul cererii insolventei, sa anunte comisia de insolventa daca mosteneste, i se doneaza sau intra in posesia unor bunuri sau servicii a caror valoare depaseste salariul minim pe economie.

Premeditarea insolventei

Legea încearcă să preîntâmpine situaţiile în care datornicul şi-a înstrăinat bunurile înainte de a intra în insolvenţă, astfel că toate donaţiile şi tranzacţiile cu titlu gratuit din ultimii trei ani sunt anulate, iar beneficiarii trebuie să predea bunurile primite sau să plătească contravaloarea lor.

In momentul incare isi cere insolventa, debitorul  mai trebuie să furnizeze şi o listă a bunurilor mobile şi imobile cu o valoare individuală care depăşeşte suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate în ultimii patru ani.

In plus, datornicii care încearcă să păcălească creditorii în timpul procedurii sunt pasibili de închisoare de la 1-5 ani, în cazul în care ascund active sau documente relevante, ori dau declaraţii şi informaţii false.

Obligatiile celui aflat in insolventa

1.Daca este in insolventa pe baza de plan de redresare a datoriilor el trebuie să se abţină de la cheltuieli şi să se asigure că are venituri pentru a-şi achita creditorii, aşa cum şi-a asumat.

De asemenea, acesta „nu poate refuza o oportunitate rezonabilă de a obţine venituri” şi nu are voie să ascundă venituri.

2.Daca este in insolventa prin lichidare de active, lichidarea bunurilor celui datornic va fi efectuată de către administratorul judiciar, singurul care poate dispune de bunurile debitorului. Banii obţinuţi de pe urma vânzării merg către creditori.

Debitorul va benefica de o alocaţie minimă de bază, nu mai mare decât salariul minim pe economie.

După vânzarea bunurilor, dacă nu sunt acoperite toate creanţele, instanţa de insolvenţă va emite o hotărâre judecătorească, prin care îl va scuti pe debitor de plata celorlalte creanţe rămase nerambursate.

Numele debitorului falit va fi şters din evidenţele publice după cinci ani de la închiderea procedurii şi el va putea apela la insolvenţă nu mai devreme de şapte ani de la ultima procedură.

Ce spun specialistii

In primul rand ei atrag atentia ca legea nu va putea fi aplicata din momentul publicatii in Monitorul Oficial pentru ca trebuie sa existe niste norme de aplicare.

Apoi trebuie sa fie formate Comisiile de insolventa, carora trebuie sa li se adreseze cel care cere insolventa.

Trebuie sa existe si administratorii judiciari, inscrisi pe o lista speciala. Inscrierea in aceasta lista speciala se va face doar dupa promovarea unui examen.

Nu exista studiu de impact, adica nu se stie cam cate persoane ar fi in situatie de faliment personal.

In fine, Florin Danescu. presedintele executiv al Asociatiei Romana a Bancilor atrage atentia ca nu este deloc simplu sa-ti declari insolventa: „Aceasta masura a insolventei (,……) este un instrument acut pentru persoanele fizice. Tot bugetul tau este controlat si hotarat de catre altcineva. Simplul fapt ca vrei sa mergi la teatru va fi decis de catre administratorul judiciar, pentru ca nu va fi considerata o cheltuiala de baza pentru familie”.