Bani, statistici, nivel de trai

Articol de , 27 mai 2015, 18:41 / actualizat: 27 mai 2015, 19:51

Romanii persoane fizice aveau, la sfarsitul lunii aprilie, depozite in banci, in lei s in valuta, in valoare totala 140 de miliarde echivalent lei. Asta a anuntat astazi Banca Nationala a Romaniei. Conform BNR, la acelasi moment populatia avea credite angajate, in lei si invaluta, in valoare totala de 102 miliarde echivalent lei.

 Romanii economisesc mai mult, dar iau si credite mai multe

Depozitele în lei ale populaţiei au ajuns, la 30 aprilie, la 87, 832 miliarde lei. Adica o creştere de 7,4 la sută faţă de 30 aprilie 2014.
Depozitele în valută ale populaţiei erau, tot la 30 aprilie, de 52,280 de miliarde echivalent lei, cu 5,9% mai mult decat in urma cu un an.

Creditele in lei au crescut intr-un an cu 17,5% , pana la 42,216 miliarde lei.
Creditele in valuta au scazut intr-un an cu 9,3%, pana la 60, 318 miliarde de lei.

Doua concluzii se pot trage de aici. Prima este ca politica BNR de descurajare a creditelior in valuta si incurajare a creditelor in lei este eficienta. A doua este ca, totusi, creditele in valuta raman in prezent cu 50% mai mari, ca valoare totala, decat creditele in lei

Romania, printre cele mai mici preturi la gaze naturale si electricitate din UE

European de statistica, Eurostat, a publicat astazi statisticile dinc are reiese ca in Romania avem cele mai mici preturi la gaze din toata Uniunea Europeana.

România avea, în a doua parte a anului 2014, cel mai mic preţ (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,2 euro per 100 kWh), mai puţin de jumătate din preţul mediu din UE 28 (7,2 euro per 100 kWh). Bulgaria avea un pret de 4,7 euro per 100 kWh.

In schimb suedezii plateau 11, 4 euro per 100 KwH, portughezii plateau 10,4 euro, iar nemtii 6,8 euro

Tot in semestrul II de anul trecut, Romania avea al doilea cel mai mic tarif la energia electrica pentrru consumul casnic din UE, cu 12,5 euro per 100 kWh. Doar bulgarii aveau un pret la electricitate mai scazut decat la noi, de 9 euro per 100 kWh si ungurii, cu 11,5 euro.

Suedezii plateau 18,7 euro per 100 kWh, nemtii  29,7 euro iar danezii peste 30 euro per 100 kWh.

Clasamentul se schimba, insa, categoric, daca preturile sunt raportate la puterea de cumparare a cetatenilor din fiecare tara.

Ajustat la puterea de cumpărare ( indicatorul PPS), Romania avea al cincilea cel mai mic pret la gazele naturale pentru populatie. Cele mai mici preţuri la gazele naturale destinate consumatorilor casnici din UE se înregistrau în Luxemburg ( 4,4 PPS la 100 kWh, cu aproape 50% mai ieftine decat in Romania), apoi Letonia, Marea Britanie, Belgia şi România (6,2 PPS per 100 kWh).

Cele mai mari preţuri la gaze raportat la puterea de cumparare erau în Portugalia (12,8 PPS per 100 kWh), Spania (10,5 PPS per 100 kWh) şi Bulgaria (10,3 PPS per 100 kWh).

Ajustat tot la puterea de cumparare, Romania avea al saselea cel mai ridicat pret la energia electrica din toata Uniunea Europeana (24 PPS per 100 kWh)

Cele mai mici preţuri la energia electrică destinată populaţiei erau în Finlanda (12,4 PPS pentru 100 de kWh), Letonia (13,7 PPS per 100 kWh) şi Luxemburg (14,2 PPS per 100 kWh), iar cele mai mari erau în Germania (28,2 PPS pentru 100 de kWh), Cipru, Portugalia (ambele cu 27,4 PPS pentru 100 de kWh) şi Spania (26 PPS pentru 100 de kWh).

INS: romanii o duc mai bine decat in 1990

In cifre absolute, conform INS, in septembrie anul trecut puterea de cumparare a romanior era cu 26,7% mai mare decat in septembrie 1990.

De ce avem senzatia ca o ducem mai rau?

Pentru ca puterea de cumparare este raportata la media tuturor produselor si serviciilor achizitionate de consumatori, de la alimentele de baza panan la servicii, energie si automobile sau locuinte

Inflatia, din 1990 si pana acum, fost de peste 370.000 la suta, adica  preturile au crescut in medie de peste 3700 de ori, dar preturile la produsele si serviciile de prima necesitate au crescut mult peste nivelul inflatiei: preturile la apa potabila, la serviciile de canal si serviciile de salubritate au crescut ce 37.000 de ori, adica de 10 ori mai mult decat inflatia medie, pretul gazului natural a crecut de 12.000 de ori, adica de 3  ori si jumatate mai mult decat inflatia medie, pretul chiriilor a crescut de peste 9500 de ori, adica aproape de 3 ori mai mult decat inflatia medie, pretul energiei electrice a crescut de aroape 7000 de ori, adica de doua ori mai mult decat inflatia medie, serviciile de telefonie s-au scumpit de 6600 de ori, etc.

Sunt produsele de prima necesitate, iar scumpirea lor ne face sa simtim ca traim mai prost decat in 1990.

De unde a tras INS concluzia ca puterea de cumparare a sporit cu 26% ?

Pentru ca, preturile la produsele industriale, mai ales produsele de import, s-au prabusit pur si simplu fata de 1989, in raport cu puterea de cumparare.

Cresterea dramatica a ptuerii de cumparare este cea mai evidenta in domeniul produselor electronice: un televizor color care in 1989 costa 4 salarii medii pe economie (conform INS salariul mediu era de 3400 de lei), acum costa un sfert de salariu mediu pe economie, deci o ieftinire de 8 ori.

Un videocasetofon de ocazie se putea cumpara in 1989 la echivalentul a 10 salarii medii, acum un DVD costa mai putin de un sfert de salariu mediu.

La fel este situatia si la haine, sau produse cosmetice, sau fructe exotice, care acum nu mai sunt considerate deloc produse de lux

Idem la automobile: in 1990 o Dacie, masina de foarte proasta calitate, costa minim 20 de salarii medii, acum Dacia, masina suficient de buna ca sa fie cautata si in Occident, costa minim 18 salarii medii.

Acestea fiind zise, cel mai puternic impact asupra perceptiei ca romanii o duc mai rau se datoreaza, probabil, situatiei de pe piata imobiliara.

Inainte de 1989 statul asigura apartamente pe gratis, in primul rand pentru tineri.

In prezent, pentru a vea o locuinta de aceleasi dimensiuni romanii trebuie sa se indatoreze pe viata, iar tinerii au sanse foarte mici de a accesa un credit pentru a-si achizitiona o locuinta.