Titluri de stat si cifre de la INS
Articol de , 4 iunie 2015, 18:18 / actualizat: 4 iunie 2015, 21:05
Guvernul Romaniei a lansat ieri, pentru prima oara in ultimii 10 ani, o emisiune de titluri de stat destinata exclusiv persoanelor fizice, cu maturitate la 2 ani.
Statul se imprumuta astfel direct de la romani, pentru ca in ultimii 10 ani statul a preferat sa vanda asemenea titluri numai investitorilor institutionali, adica banci si fonduri de investitii, inclusiv fondurile de pensii private.
Achizitonarea de titluri de stat este o investitie sigura pentru ca statul nu da faliment si in al doilea rand pentru ca, cel putin in Romania, profitul de la titlurile de stat nu este impozitat, spre deosebire de dobanda de la depozitele bancare.
Deaceea si fondurile de pensii cumpara asemenea titluri. La randul lor si bancile, decat sa dea credite intreprinderilor au preferat sa-si investeasca banii creditand guvernul.
Deci este normal ca si personele fizice sa poata beneficia de asemenea ocazii de a-si investi banii, mai ales ca este vorba de 100 de milioane de lei
In plus aceste titluri vor fi tranzactionate de catre detinatorii lor la Bursa de Valori (BVB), ca orice actiuni ale unei societati comerciale.
Prima problema
Totul ar fi perfect daca nu ar exista o prima problema, foarte importanta: nu se stie care va fi dobanda la aceste titluri de stat.
Practic oamenii sunt indemnati sa cumpere asemenea obligatiuni, dar de-abia la finalul perioadei de subscriere, adica pe 22 iunie, se va sti exact ce dobanda vor primi.
Incepand cu luni, 8 iunie, doritorul ar trebui sa se duca la o banca, sa afle de la angajatii bancii care este dobanda din acea zi la titlurile de stat cu maturitate la doi ani si sa-si alega ce dobanda ar dori el sa primeasca, dar numai in intervalul de + sau – 0,05% fata de dobanda din acea zi.
Daca vor fi multi doritori, adica va fi suprasubscriere, dobanda anuntata pe 22 iunie s-ar putea sa fie mai mica decat cea pe care a dorit-o cumparatorul l in clipa in care a cumparat titlul de stat.
Or, daca statul vrea sa atraga prin aceasta emisiune de titluri oamenii simpli, care nu stiu si nici nu vor sa se intereseze de jocurile speculative, ar trebuie sa anunte de la inceput, in mod clar, ce dobanda ofera, pentru ca omul sa decida daca va cumpara sau nu.
A doua problema
Valoarea de cumparare a unui titlu este de 1000 de lei ceea ce, la un salariu mediu net de 1700 de lei, reduce dramatic numarul celor capabili sa cumpere titluri de stat
Daca un titlu ar fi costat 100 de lei, de exemplu, cu siguranta ar fi fost mult mai multi doritori. Guvernul vrea sa se imprumute de la populatie, dar nu vrea sa aiba de-a face cu cetatenii simpli, ci numai cu cei bogati.
Dat fiind ca aceste titluri vor fi tranzactionate pe bursa, inseamna ca nici Bursa nu va avea de-a face decat tot cu cetatenii bogati.
Astfel, tinta pe care si-a propus-o directorul BVB, Ludwik Sobolevski, de a atrage 200.000 de mici investitori pe bursa nu va fi atinsa prea curand.
Cifrele INS privind investitiile si comertul
Asteptand cifrele cvasi-finale privind cresterea PIB-ului in trimestrul I, care ar trebui sa fie publicate in cateva zile,Institutul National de Statistica a publicat astazi cifrele privind investitiile in Trimestrul I
Conform INS, in trimestrul I 2015, investițiile nete realizate în economia națională, au crescut cu 8,5%, comparativ cu trimestrul I 2014.
Creşterea s-a înregistrat in primul rand la lucrările de construcții noi ( +16,2%), si in al doiea rand la achizitia de utilaje (inclusiv mijloace de transport) (+ 3,8%)
Tot INS spune ca ramurile în care s‐a realizat un volum mai mare de investiții nete sunt in primul rand industria, apoi comerțul şi apoi serviciile .
Tot astazi INS a anuntat ca in luna aprilie, față de luna corespunzătoare a anului trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule şi motociclete) a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,5%.
Pe ansamblul primelor 4 luni din acest an, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 4,4% față de perioada 1.I – 30.IV.2014.
Semn ca unul din motoarele importante ale economiei este turat bine.