Romania a primit bani pentru dezvoltarea regionala

Articol de , 24 iunie 2015, 18:16

Comisia Europeană a adoptat, ieri, Programul Operațional Regional (POR) pentru România, pentru perioada 2014-2020. Conform Bruxelles-ului, prin acest program tara noastra va beneficia de finantari totale de 8,2 miliarde euro.

Care sunt tintele POR pentru 2014-2020

Concret, cele peste 8 miliarde de euro ar trebui folosite pentru sprijinirea a 5000 de IMM-uri, pentru cresterea nivelului de educatie astfel incat in 2020 28% din romanii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani sa aiba studii post-liceale, pentru imbunatatirea  serviciilor comunitare si a asistentei medicale primare  pentru 500.000 de persoane în special în regiunile mai puțin dezvoltate, pentu reabilitarea termica a cladirlor publice și private, pnetru imbunătățirea transportului public urban, pentru reabilitarea a mai mult de 2.000 de km de drumuri judetene si locale, pentru crearea a 20 de hectare de noi spații verzi în orașe si, in fine, pentru renovarea a 45 de monumente de patrimoniu cultural.

Tehnic vorbind, POR este structurat pe cinci “axe prioritare” adica 5 domenii de investire:

Axa 1 – Dezvoltarea urbana

Axa 2 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere

Axa 3 – Dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv sanatatea si educatia)

Axa 4 – Sprijinirea mediului de afaceri

Axa 5 – Dezvoltarea turismului si protectia patrimoniului cultural

Cati bani a avut Romania in perioada 2007-2013 prin POR

Pentru perioada 2007-2013, Romania a avut alocata suma de 4,4 miliarde de euro. La 31 mai 2015 fusesera absorbite 60% din aceste fonduri. Mai avem timp pana la 31 decembrie sa absorbim, daca putem, restul de 40%.

In Regiunea Bucuresti-Ilfov, bugetul acordat prin POR pentru 2007-2013 a fost de 357 de milioane de euro, adica circa 8% din toate fondurile.

Bucuresti-Ilfov a primit cele mai mici finantari pentru ca este cea mai dezvoltata dintre cele 8 euro-regiuni din tara noastra si, deci, se considera ca nu are o atat de mare nevoie de sprijin european.

Daca si pentru noul buget 2014-2020 Bucuresti-Ilfov va avea alocate tot 8 procente, asta inseamna ca va primi cam 660 de milioane de euro. Vom vedea in zilele urmatoare cati bani va primi regiunea noastra

Gradul de absorbtie,

Vorbind de gradul de absorbtie, trebuie spus ca, cel putin daca luam ca exemplu Bucuresti-Ilfov, exista mari diferente intre fondurile care au fost la dispozitia autoritatilor locale si fondurile care au fost la dispozitia IMM-urilor.

Desi birocratia europeana s-a suprapus peste birocratia romaneasca si a dus la nasterea unui monstru birocratic care i-a descurajat pe multi,  IMM-urile au facut tot ce au putut si au absorbit 100% fondurile disponibile pe axa 4, adica vre-o 50 de milioane de euro pentru Bucuresti-Ilfov.

In schimb, autoritatile locale s-au miscat mult mai incet, asa ca, de exemplu, la Axa 1, de dezvoltare urbana, s-au absorbit doar 40%, la Axa 5, turism si protectia patrimoniului, s-au absorbit tot 40% din bani, iar la axa 3, Infrastructura sociala, s-au absorbit doar 35% din bani.

Doar la infrastructura rutiera autoritatile locale s-au miscat ceva  mai bine si au absorbit 53% din bani.

De ce s-au miscat atat de greu primariile

Pentru ca nu au personal specializat in fonduri europene si pentru ca le-a venit greu sa accepte ca trebuie sa-si specializeze personalul, sau sa angajeze personal nou.

Apoi, pentru ca unele primarii au considerat ca au alte chletuieli mai imortante decat sa dea salarii la  cativa angajati cu singura misiune sa se ocupe cu fondurile europene.

La fel de adevarat este ca bugetele limitate, mai ales cele ale primariilor mici, nu le-a permis multor primarii sa angajeze personal specializat, chiar daca au vrut.

Pe de alta parte, birocratia suplimentara i-a speriat pe multi primari, care si asa se simt sufocati de hartii pe care deobicei le inteleg cu greu.

In fine, autoritatile locale nu se simt deloc bine cu disciplina foarte stricta care trebuie respectata in cazul proiectelor finantate cu fonduri europene. De exemplu, daca pe o strada finantata pentru asfaltare este prevazut in proiectul aprobat pentru finantare europeana, sa zicem, sase guri de canal si in timpuil constructiei se constata ca este nevoie de de fapt de opt guri de canal, nu poti pur si simplu sa modifici proiectul pentru ca asta inseamna frauda.

Ce s-a facut in Bucuresti  si in Ilfov, pana acum, cu banii de la POR

S-au facut mult mai multe lucruri decat am crede.

Ca exemple: a fost finantat un parc in cartierul Ion Creanga din sectorul 2, sau sistemul de supraveghere video pentru cresterea sigurante  in sectorul 2. sau modernizarea si extinderea liceului Iulia Hasdeu, tot in sectorul 2.

Apoi in sectorul 3 cu fonduri europene au fost reabilitate termic cateva zeci de blocuri.

Tot cu bani din POR s-au modenizat si dezvoltat, sau sunt in curs de modernizare si dezvoltare, spitalele Foisor, Dr. Gomoniu si Spitalul judetean Ilfov.

S-au finantat si modernizari de orfelinate, camine de batrani sau centre pentru handicapati

S-au asfaltat si canalizat strazi in Voluntari, in Buftea, in Chitila, in Magurele si tot asa.

S-au mai asfaltat si portiuni de drumuri judetene tot cu bani europeni.

Apoi, sa nu uitam Pasajul rutier de la Piata Sudului, care trebuie terminat pana la 31 decembrie, altfel Primaria generala va trebui sa plateasca si cele 96 de milioane de lei pe care  i-a primit prin fondurile europene.

Pentru reabilitarea Casei Cesianu,  Primaria generala a primit finantari europene de aproape 6 milioane de lei.

Tot pe fonduri europene  se finanteaza in mare parte si consolidarea Arcului de Triumf (finantare de 22 de miliane de lei), reabilitarea Muzeului Mina Minovici (finantare de 11 milioane de lei), sau consolidarea Observatorului Astronomic (finantare 7 milioane de lei).

Chiar si Patriarhia beneficiaza de finantarile cu bani europeni, mai exact 67 de milioane de lei aprobati pentru restaurarea si consolidarea Palatului Patriarhiei si 3,5 milioane pentru restaurarea bisericii Sfanta Sofia Floreasca.

Santierele care inca sunt in lucru trebuie sa fie terminate pana la 31 decembrie, pentru ca factura sa poate fi trimisa la Bruxlles inainte de sfarsitul anului.