Ce au însemnat 7 ani cu Sorin Oprescu la cârma Bucureștiului

Articol de Stefania Grigore, 2 iulie 2015, 13:06 / actualizat: 2 iulie 2015, 14:31

In iunie 2008,  Sorin Oprescu câștiga fotoliul de Primar al Capitalei,  succedandu-i lui Adriean Videanu. După o cârmuire de șapte ani,  bilanțul lui Sorin Oprescu include o serie de proiecte de mare Infrastructură rutieră realizate,  construcția din temelii a Stadionului Arena Națională,  reabilitarea infrastructurii stradale în Centrul Istoric și transformarea acestuia în zona numărul unu de cluburi și baruri a orașului,  rezolvarea problemei câinilor maidanezi,  după uciderea unui băiețel de patru ani,  in septembrie 2013, dar și nereușite în ceea ce privește transportul public,  rezolvarea situației economico-financiare dezastruoase a regiei de termoficare și amenajarea pistelor pentru bicicliști.

Nu în ultimul rând, finalul celor 7 ani de mandat ai Primarului Sorin Oprescu este marcat de scandaluri de corupție care au ca protagoniști apropiați ai acestuia, precum fostul director general al Direcției de Infrastructură, Madalin Dumitru, și fostul consilier personal al Primarului Capitalei, Solomon Wingler.

Cât privește lucrările de Infrastructură rutieră, Sorin Oprescu a fost acuzat de către ONG-urile de mediu și cele pentru protecția patrimoniului că are o viziune care privește dezvoltarea infrastructurii pentru circulația mașinilor, în detrimentul spațiului public, al pietonilor și bicicliștilor.
Oricum, însă, putem contabiliza, la capitolul lucrări finalizate, Pasajul Basarab, inaugurat în urmă cu patru ani, in iunie 2011. Construcția acestuia a costat circa 240 de milioane de euro și începuse cu mai mult de 5 ani înainte. Pasajul are doi kilometri lungime, câte două benzi de circulație pe sens și două linii de tramvai, in mijloc.

Pasajul Pipera,a fost inaugurat în aprilie 2012 și a costat circa 32 de milioane de euro. Lucrările la acest pasaj suprateran precum și de lărgire a Șoselei Pipera au început în august 2010 și trebuiau să se termine în februarie 2012. Pasajul supratraverseaza Barbu Văcărescu și Calea Floreasca.

In decembrie 2012, era inaugurată, cu o întârziere de patru ani, strapungerea Doamna Ghica-Chisinau. Lucrările, începute în 2006, erau realizate în proporție de circa 50%, în 2008. Din vara lui 2008, din cauza unor divergențe intre Municipalitate și constructor, șantierul a fost abandonat, până în toamna lui 2011, când a fost desemnat, in urma unei noi licitații, un nou constructor care a și terminat lucrarea.

Pasajul Mihai Bravu a cărui inaugurare a avut loc în octombrie anul trecut, a costat aproximativ 40 de milioane de euro. Lucrările au demarat în 2010 și ar fi trebuit terminate în 2012, însă compania care a început construcția pasajului a intrat în insolventa. Asta a costat Primăria Capitalei doi ani și circa 6,6 milioane de euro in plus.

Diametrala Nord-Sud Buzesti – Berzei-Uranus a stârnit vii controverse. ONG-urile pentru protecția patrimoniului au contestat lucrarea in instanță, pe motiv că urmau să fie demolate mai multe clădiri de patrimoniu, printre care și Hala Matache. In cursul lucrărilor au fost demolate 90 de imobile, printra care și unele monument istoric, existând numeroase procese privind legalitatea exproprierilor.

Reprezentanții Primăriei Capitalei au motivat necesitatea lucrărilor prin nevoia de a creea o alternativă pentru Bulevardul Magheru și Calea Victoriei. Ulterior, pe această din urmă arteră, spațiul destinat traficului rutier a fost redus, fiind lărgite trotuarele și fiind amenajată o pistă dublă pentru bicicliști.

La începutul lui 2014 Primăria Capitalei reușea să inaugureze primul tronson al Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus, cel între Piața Victoriei și Vasile Parvan. Lucrările au constat în lărgirea străzilor Buzesti și Berzei la două benzi de circulație pe sens, plus linia de tramvai, pe mijloc.
In decembrie 2009, când au demarat lucrările, costurile erau prevăzute la circa 35 de milioane de euro.

La finele anului 2013, Municipalitatea termina lucrările de modernizare a Bulevardului Liviu Rebreanu, pe tronsonul cuprins intre Bulevardul Nicolae Grigorescu și Bulevardul Camil Ressu. Modernizarea a constat în refacerea carosabilului, a liniei de tramvai, amplasată în zonă proprie, și a trotuarelor. Au fost, de asemenea, realizate, parcări în spic și, desigur, au fost refăcute marcajele rutiere. Pistele pentru bicicliști au fost amenajate pe trotuar și au fost contestate de către unele organizații ale acestora, pe motiv că ar fi prea înguste. Acest tronson a costat aproximativ 17 milioane de euro.

In 2014, urma să fie reabilitat și tronsonul cuprins intre Bulevardul Nicolae Grigorescu și 1 Decembrie 1918, dar abia la începutul acestui an consilierii municipali au aprobat cei șase milioane de lei necesari pentru exproprierea a aproape 4000 de metri pătrați de teren. Odată realizate exproprierile, există premisele ca lucrările să se încheie până la finele acestui an.

Lucrările prezentului:

Marile lucrări de Infrastructură rutieră continuă și în acest moment. Astfel, pasajul subteran de la Piața Presei este finalizat. Lucrările au demarat în martie anul trecut și ar fi trebuit terminate în 9 luni. Termenul inițial fusese fixat la finele anului 2014,  apoi mutat în primăvara acestui an. Conform Edilului Sorin Oprescu, acum, pasajul este gata, finalizandu-se ultimele retușuri, la suprafață, în zona terminalului RATB de la Piața Presei.

Pasajul a costat peste 13 milioane de euro și va permite accesul dinspre DN1, din zona Fântânii Morita, cu ieșire pe Șoseaua Kiseleff, in zona terminalului RATB de la Piața Presei, sau pe Bulevardul Mărăști, către Bulevardul Expoziției. A fost construit și un nou pasaj pietonal, care subtraverseaza Șoseaua Kiseleff, asigurând legătura între terminalul RATB și Parcul Herăstrău, în zona Pavilionului H. Acesta a fost dat deja în folosință.
Conform Primarului Capitalei Sorin Oprescu, inaugurarea pasajului rutier subteran de la Piața Presei este o chestiune de zile.

Pasajul rutier subteran de la Piața Sudului se află și el în lucru. Acesta va subtraversa Șoseaua Olteniței, asigurând legătura între Calea Văcărești și Strada Nitu Vasile, mai departe către Bulevardul Alexandru Obregia.
Până acum au fost executate lucrările pe partea dinspre Calea Văcărești, iar acum se lucrează pe Nitu Vasile. Partea cea mai neplăcută a acestor lucrări abia urmează, însă, din luna august, constructorii vor lucra în mijlocul intersecției de la Piața Sudului. Aici, din cauza apropierii de tunelurile de metrou,  lucrarea nu va putea fi executată după metoda top-down, ca până acum, adică prin turnarea pereților mulați și a plăcii de acoperire, urmată de săpătură sub placă. În mijlocul intersecției, constructorii vor executa săpătură deschisă cu taluz, iar această fază se va întinde șpe durata lunilor septembrie-octombrie, adică se va suprapune cu începerea anului școlar și a celui universitar. Vestea bună este aceea că reprezentanții Municipalității promit că pasajul va fi gata până la sfârșitul acestui an.

Tot până la finele anului acesta, ar urma să se încheie și lucrările la străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu.
Pentru această lucrare au fost alocați, prin bugetul pentru anul acesta, 70 milioane de lei. Conform reprezentanților Primăriei Capitalei, lucrarea se va finaliza până la sfârșitul acestui an.
A fost deja finalizat și deschis traficului tronsonul intre Camil Ressu și Strada Prevederii. Între această stradă și Dâmbovița,  lucrările la carosabil sunt aproape finalizate. Se lucrează încă la podul peste Dâmbovița. Podul va avea câte două benzi pe sens. Intr-o etapă ulterioara, artera va fi extinsă până la Șoseaua Olteniței.

Modernizarea Șoselelor Iancului și Pantelimon a început la jumătatea lunii iunie 2013, moment în care reprezentanții Primăriei Capitalei promiteau că acestea se vor termina până în toamna anului trecut. Costurile se ridică la 70 milioane de euro.
Pe lângă modernizarea Șoselelor Iancului și Pantelimon,  proiectul mai include și realizarea, in fața supermarket-ului Cora a unui terminal intermodal, care va reuni stațiile de autobuz,  tramvai și microbuz și le va conecta cu stația de metrou,  atunci când noua magistrală Universitate Pantelimon va fi gata. In apropierea terminalului va fi construită și o parcare de descurajare, unde cei care sosesc din afara Bucureștiului își vor putea lăsa mașinile, pentru a continua călătoria cu mijloacele de transport public.
In acest moment, lucrările la Șoseaua Iancului sunt finalizate,  însă cele de pe Șoseaua Pantelimon se află intr-un stadiu de realizare de sub 50%.

O lucrare aflată în impas este Podul Ciurel și străpungerea spre Autostrada A1. Lucrările la așa-numitul drum expres au demarat in 2010. Potrivit documentației din acel moment,  drumul ar fi urmat să aibă o lungime de 8,3 kilometri și să facă legătura între Splaiul Independenței și Autostrada A1. Lucrările ar fi trebuit terminate anul trecut.
Investiția este, însă, una controversată. ONG-urile pentru protecția mediului spun că drumul expres este inoportun deoarece nu ar face altceva decât să aducă mai mult trafic în centrul orașului.
Reprezentanții Primăriei Capitalei susțin că Podul Ciurel și străpungerea spre autostradă sunt absolut necesare pentru a creea o alternativă la Bulevardul Iuliu Maniu, fapt lentru care au și demarat lucrările, în baza unei autorizații de construcție emise în regim de urgență, fără existența prealabilă a unui Plan de Urbanism Zonal, care ar fi trebuit să prevadă exact traseul drumului expres. Această documentație a fost votată de către Consiliul General abia la doi ani de la inceperea lucrărilor, in 2012.

Potrivit acestei documentații, drumul expres va porni de la intersecția Splaiul Independenței-Soseaua Virtuții, cu Podul Ciurel, va merge le lângă Lacul Morii, până la intersecția cu Bulevardul Uverturii, va trece le lângă stația de tratare a apei Roșu, ieșind din București prin comuna Chiajna. Drumul ar urma să traverseze Șoseaua de Centură, să treacă prin comuna Dragomirești și să ajungă la Autostrada A1 printr-un pod la Ciorogarla.

In anul 2012 autorizația de construcție în baza căreia au fost demarate lucrările a fost anulată, iar, în 2013, Planul de Urbanism Zonal a fost suspendat, ambele  prin hotărâri ale unor instanțe de judecată. Primăria Capitalei emite, însă, o nouă autorizație de construcție.

In momentul de față, pe șantierul podului de la Ciurel se lucrează, acesta urmând să fie finalizat la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor, potrivit reprezentanților Municipalității.

Autor: Mircea Apostolescu