De ce nu avem irigatii?

Articol de , 18 august 2015, 18:44

Racirea vremii care a inceput duminica nu a adus cu ea, din pacate, si  ploile pe care le asteapta agricultura de cateva luni.

Seceta si arsita prelugite a adus iarasi in discutie situatia sistemelor de irigatii la nivel national, dar si capacitatea agricultorilor de a folosi aceste sisteme, atatea cate sunt, acolo unde sunt.

Ieri, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a avut o intalnire cu reprezentantii fermierilor tocmai pe acest subiect, dar a discutat si problema ajutoarelor pe care fermierii ar trebui sa le primeasca pentru culturile compromise

Cat am pierdut din recolta

Dupa cate a afirmat ieri ministrul agriculturii, culturile însămânţate în toamna anului trecut pentru care s-a încheiat campania de recoltat nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei. Din contră, se pare ca la grâu, rezultatele sunt chiar uşor mai bune decât anul trecut.

Ministrul a spus ca dacă în 2014 recolta medie la hectar le grau a fost de 3,64 tone, în acest an a fost de 3,68 de tone. Guvernul estimeaza ca recolta  ar fi de 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone anul trecut.

Se pare ca si la orz productia medie la hectar a fost ceva mai mare, in schimb recolta de rapita a scazut, dar nu dramatic.

Ministrul a recunoscut însă că seceta a lovit culturile însămânţate în primăvară, respectiv porumbul şi floarea soarelui, iar pagubele vor fi atat de mari incat guvernul va trebui sa-i despagubeasca pe cei care vor pierde bani.

De ce avem mereu probleme cu agricultura

Pentru ca suntem “prizonierii” psihologici ai cartii de geografie, care spune ca avem pamanturi roditoare, dar nu spune ca nu avem destul apa ca sa fim siguri de aceste roade.

Media multianuala a ploilor este in Romania de 637 de litri pe metrul patrat pe an, iar zonele cele mai intinse si mai favorabile pentru cereale, adica Baraganul si Dobrogea, sunt secetoase, adica au precipitatii de sub 500 de litri pe metrul patrat pe an, si chiar sub 400 de litri in Dobrogea

Prin comparatie, tara europeana cu agricultura cea mai puternica, Franta, are o medie a precipitatiilor de 867 de litri pe metrul patrat si are numai cateva regiuni foarte reduse ca dimensiuni in care ploua mai putin de 600 de litri pe an.

Nu mai vorbim de temperaturile medii din timpul verii in cele doua tari.

In concluzie, daca vream sa avem  recoltele pe care teoretic, solul le-ar putea asigura, trebuie sa irigam mult mai mult decat sunt obligati occidentalii, deci trebuie sa cheltuim mult mai mult.

Ce s-a intamplat cu sistemele de irigatii comuniste

Exista un raport palramentar din 2009 care analizeaza in detaliu situatia sistemelor de irigatii din Romania, iar concluziile nu sunt deloc bune.

Comisia parlamentara a aratat ca in timp ce in Europa sistemele de irigatii care depăşesc 500 ha sunt considerate “mari”, toate perimetrele amenajate în România inainte de 1989 pot fi considerate drept sisteme “gigant”.

Din cele peste 100 de sisteme de irigatii construite in timpul comunismului, patru aveau dimensiuni de peste 100.000 ha, 13 între 50.000-100.000 ha, 18 între 25 – 50 mii ha, 29 între 10.000 – 25.000 ha şi 39 sub 10.000 ha.

Tot comisia parlamentara a ajuns la concluzia ca datorită înălţimilor mari de pompare şi a distanţelor mari de transport, sistemele hidrotehnice din România „au fost considerate ca unele din cele mai energofage”.

In plus, din cele aproape 3 milioane de hectare care erau irigate in 1989, pentru 2 milioane de hectare apa era adusa din Dunare, deci de la multe zeci de kilometri distanta si cu diferente de nivel mari. Doar o treime din irigatii, adica 980.000 de hectare,  se faceau ca apa din  raurile interioare, deci cu distante rezonabile si cu diferente de nivel mici.

Un studiu al Bancii Mondiale din 2011 pe aceasta tema este cat se poate de categoric:  „Din cele 14,8 milioane de hectare de teren agricol din România, 9,3 milioane ha reprezintă terenurile arabile. Pe 0,5 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane de hectare de teren arabil amenajat pentru irigaţii în perioada 1970-1989, există încă sisteme de irigaţii viabile economic. Pe alte aproximativ 0,6 milioane de hectare sistemele de irigaţii sunt marginal viabile, iar pe 1,8 milioane de hectare sistemele sunt neviabile economic“.

Ce sisteme de irigatii functioneaza astazi

În prezent, Romania are o infrastructură de irigaţii pentru 700.000 de hectare, dar nici măcar jumătate nu sunt irigate, deoarece fermierii consideră costurile prea ridicate.  Singura şansă ca lucrurile să poată funcţiona ca înainte de 1990 este subvenţia masivă de la stat.

Conform  studiului realizat de Banca Mondială, ca sa refacem infrastructura principala de irigaţii ar trebui sa cheltuim un miliard de euro.

Banii nu pot fi luati din  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru ca prin acest program este susţinută financiar doar reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii.

Pentru infrastructura principala guvernul ar dori sa gaseasca bani din Planul Juncker, care are la dispozitie 21 de miliarde de euro pentru diverse proiecte de dezvoltate din tarile Uniunii Europene.

Ministrul Daniel Constantin afirma ca daca Bruxelles-ul nu ne va da bani (ceea ce este foarte porbabil, din pacate), el va propune parlamentului un pact politic pentru următorii 7 ani, astfel încât să avem în fiecare an o alocare suplimentară de 150 de milioane de euro pentru infrastructura principala de irigatii.

Dar chiar si asa pentru fermierii romani costurile cu energia electrica sunt prea mari, asa ca Ministerul Agriculturii propune subventionarea in proportie de 100% din bugetul de stat a costurilor cu energia electrica pentru irigatii, pentru toata suprafata contractata in anul 2015, de 350.000 de hectare.

Este nevoie de subventii  pentru ca, potrivit datelor Agentiei Natuionale de Imbunatatiri Funciare, pana in 15 iunie 2015, din cauza ca fermierii nu au bani, din cele 350.000 de hectare contractate pentru acest an au fost irigate doar circa ceva mia putin de 70.000 de hectare.

Solutia viabila pe termen lung

Sa renuntam la sistemele de irigatii gigant si sa facem staţii individuale, mai economice pentru agricultori

Micile staţii de irigare sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului pentru că sunt adaptate nevoilor fiecărui fermier, principalele avantaje fiind economiile de curent şi de apă.

Chiar si fermierii spun ca guvernul ar trebui să-i sprijine pentru a-şi realiza sisteme de irigaţii individuale, mai economice, adaptate propriilor nevoi decât să arunce miliarde de euro pe sisteme de irigaţii mamut.

Potrivit fermierilor din Argeş, care au depus un proiect la Ministerul Agriculturii, pentru realizarea de sisteme individuale de irigaţii, un astfel de sistem primar, plus foraj până la 80 de metri adancime şi bazin de acumulare n-ar tebui să coste mai mult de 20.000 de euro.

Nu este ieftin, dar respectivul fermier ar avea apa pentru irigatii in tot cursul anului si la preturi mici.