Clasat pe locul 84, cu numai 72 de puncte din 100 posibile, intr-un clasament al principalelor 140 de orase din toata lumea in functie de calitatea vietii realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) Bucurestiul are si atuuri, dar si puncte slabe
Unul dintre atuuri este nivelul foarte mic la somajului care vine impreuna nivelul mare al salariilor.
Cati someri si ce salarii sunt in Capitala
Conform cifrelor publicate astazi de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, in Capitala erau in luna iulie numai 21.300 de someri inregistrati, la o populatie activa totala de 1 milion 100 de mii de persoane.
Asta inseamna o rata a somajului de 1,92% in comparatie cu media nationala de 5%. Sub 2% inseamna un somaj sa-i zicem “functional” la limita inferioara ca sa existe o piata a muncii competitionala.
La fel de adevarat este ca Bucurestui detine recordul, nedorit, de a avea cel mai mare procent al somerilor cu studii superioare. Peste un sfert dintre somerii capitalei au diploma universitara, in comparatie cu 4,85% cat reprezinta procentul somerilor cu studii superioare la nivelul intregii tari
Acestea fiind zise, sa nu uitam ca in Bucuresti salariul este, de departe, cel mai mare din Romania, adica 2500 de lei net pe luna, in comparatie cu media nationala de 1800 de lei net pe luna.
Si aceasta diferenta exista nu numai din cauza ca in Capitala procentul de salariati cu calificare superioara este mult mai mare decat in alte orase, ci si fiindca la aceeasi calificare salariile sunt mai mari. De exemplu, Ziarul Financiar citeaza specialisti in resurse umane care afirma ca ca un angajat cu calificare superioara cu trei ani de experienta castiga in Bucuresti 1170 de euro pe luna brut, in timp ce la aceeasi calificare si vechime in provincie se castiga numai 860 de euro pe luna brut.
Salariul este mult mai mare, dar locuintele nu sunt cu mult mai scumpe
In ciuda parerilor preconcepute, in Capitala pretul locuintelor este mai mare, dar nu cu mult mai mare decat in alte orase importante din tara.
De exemplu, expertii imobiliari spun ca un apartament de 50 de metri patrati in Bucuresti costa in prezent 48.000 de euro in medie in vreme ce in Cluj costa 46.000 de euro, in Timisoara 43.000 de euro, iar la Iasi un apartament de 50 de metri patrati costa in medie 40.000 de euro.
Vorbim de media la apartamente vechi, pentru ca la apartamente noi, daca sunt la periferia Capitalei, asa cum sunt marea majoritate, preturile pentru 50 de metri patrati pot fi in jur de 40.000 de euro.
Exista, totusi, in Bucuresti zone in care calitatea vietii este exceptionala
Site-ul imobiliar Imopedia a anuntat astazi care sunt cele mai scumpe apartamente in curs de vanzare in Capitala, iar preturie cerute sunt, intra-adevar, exceptionale.
Cel mai scump este un duplex din zona Primăverii, de 400 metri patrati, în valoare de 2,9 milioane euro. Ca atuuri, are si sala de fitness.
Apoi pentru un penthouse aflat pe Șoseaua Nordului se cer 1,8 milioane euro. Are o suprafață de 530 mp şi panoramă către Parcul Herăstrău.
Al treilea cel mai scump apartament este in apropiere, in zona Aviatorilor, si pentru el se cer 1,3 milioane euro. Are 4 bai si 4 locuri de parcare
Al patrulea este un penthouse din Băneasa care valorează 1,2 milioane euro are puțin peste 300 metri pătrați şi are șase camere.
Cel mai ieftin dintre apartamentele foarte scumpe din Capitala este un duplex din Primăverii ce valorează 1,2 milioane euro. Are numai 250 de metri patrati, dar are semineu.
Primaria genenerala continua proiectul de vaporas pe lacurile Herastrau, Floresaca si Tei
Asa a anuntat astazi primarul general Sorin Oprescu.
Ne-am fi asteptat, poate, ca acest proiect sa fie abandonat, ca multe alte idei frumoase, dar explicatia ca este in viata consta in faptul ca este partial platit din fonduri europene prin Programul Operational Regional – Axa prioritara 5.
Investitia se numeste “Amenajare circuit turistic pe lacurile Floreasca şi Tei (şi zona adiacentă lor)” si are o valoare totala de 88 de milioane de lei.
Asistenţa financiară nerambursabila primita de la UE este de 23 de milioane de lei, iar primăria Capitalei va asigura restul de 65 de milioane de lei.
Managerul de proiect, Cristina Parvulescu, a afirmat ca gradul de implementare este in acest moment de 30%, iar angajamentul primariei este ca totul sa se incheie pe 1 mai anul viitor.
Tot managerul de proiect a precizat că în prezent se lucrează la decolmatarea lacurilor pentru a le putea face navigabile şi urmează să se continue cu lucrări de consolidare a malurilor din beton.
Sorin Oprescu a precizat ca va mai trebui construita si o ecluza pentru ca vaporasele sa treaca din lacul Floreasca in Lacul Tei. Intre Herastrau si Floreasca deja exista o ecluza functionala, asa ca in final vaporasul va face un circuit pe cele trei lacuri. Primarul general a precizat ca va fi un vaporaş electric cu o capacitate “rezonabilă”.
Proiectul este ambitios pentru ca vor fi amenajate şase porturi turistice (patru în Floreasca şi două în Tei), 12 debarcadere pentru ambarcaţiunile mici de agrement şi ambarcaţiunile turistice, două amfiteatre pentru activităţi culturale şi de agrement, cinci platforme pentru activităţi culturale şi de agrement, un loc de joacă pentru copii cu o suprafaţă de 800 de metri pătraţi, piste de bicicletă cu o lungime de 4410 metri liniari, precum şi trei piscine. Piscine “care nu vor fi alimentate cu apă din lac”, dupa cum a tinut sa precizeze Cristina Pârvulescu.
Bucurestiul poate sa devina un oras mai bun de trait dupa clasamentele internationale?
Din pacate in competitia pentrui calitatea vietii capitala Romaniei are un mare handicap de care nu are cum sa cape in viitorul previzibil: aglomeratia cronica.
Din cauza cartierelor comuniste, super-inghesuite, Bucurestiul are 8200 de locuitori pe kilometru patrat in timp ce Londra, de exemplu, are 5300 de locuitori pe kilometrul patrat, Berlinul are 4000 de locuitori pe kilometru patrat iar Varsovia 3300 de locuitori pe kilometru patrat.
Viena, clasata de Economist Intelligence Unit drept al doilea oras din lume ca si calitate a vietii, are o densitate de numai 4300 de locuitori pe kilometru patrat.
Atat timp cat cartierele comuniste vor exista in forma si cu dimensiunea actuala, care aduce cu ea mari probleme de poluare, de trafic rutier si de transport in comun, Bucurestiul nu va reusi sa fie un oras cu o calitate a vietii comparabila cu orasele bune din lume.
