Pensiile sunt pe deficit, in schimb consumul creste si trage dupa el PIB-ul
Articol de , 7 septembrie 2015, 18:24
Cele mai mari 300 de fonduri de pensii din lume au active totale de peste 15.000 de miliarde de dolari, graţie economiilor pentru pensie realizate în America de Nord şi Europa. Asta arată un studiu publicat de revista de specialitate Pensions & Investments (P&I) şi firma de consultanta Towers Watson, studiu citat de agentia Reuters.
In ultimii cinci ani, America de Nord a avut cel mai mare ritm mediu de creştere a economisirii pentru pensie, de aproximativ 8%, urmată de Europa, cu un ritm de crestere de peste 7%. Cea mai mare creştere a depunerilor pentru pensie s-a înregistrat în cazul sistemelor de pensii private cu contribuţii definite (de tip Pilon II) ale căror active au crescut cu aproape 5%.
Situatia pensiilor private in Romania
La 31 iulie cele 7 fonduri de pensii prezente pe Pilonul II aveau active totale de 22 de miliarde 520 de milioane de lei (adica circa 5,6 miliarde de dolari), iar fondurile de pensii de pe Pilonul III aveau active totale de 1 miliard 170 milioane de lei (circa 292 de milioane de dolari). Deci pensiile private in Romania, aveau active totale de aproape 5 miliarde 900 de milioane de dolari.
O nimica toata in comparatie cu cele 15.000 de miliarde de dolari despre care se vorbeste in studiu, dar suma este esentiala tinand cont de situatia sistemului de pensii de stat din tara noastra
Situatia sistemului de pensii de stat
Din analiza publicata astazi de Ziarul Financiar se vede ca situatia la 6 luni din acest an este proasta pentru ca deficitul fondului de pensii se agraveaza.
Dar cel putin partial agravarea este asumata, pentru ca pentru ca guvernul a decis anul trecut sa reduca nivelul CAS-ului la angajator cu 5 puncte procentuale (pp).
Scopul este incurajarea mediului de afaceri prin scaderea fiscalitatii, dar, ca urmare a celor 5 pp lipsa, angajatorii au platit cu aproape 2 miliarde de lei mai putin la bugetul asigurarilor sociale in primele 6 luni din 2015, adica minus 13% fata de cat au platit in aceeasi perioada din 2014.
Desi veniturile din contributiile angajatilor au crescut cu 5% fata de semestrul I 2014, dezechilibrul s-a accentuat, asa ca din cele 27 de miliarde de lei cat au fost cheltuielile totale pentru pensii in 6 luni, statul a subventionat cu 10 miliarde de lei. Si anul trecut statul a subventionat de la bugetul central, dar numai cu 6 miliarde de lei.
Concluzia este ca daca vrem sa fim ceva mai siguri ca o sa avem pensii decente, in afara de Pilonul II trebuie sa contribuim mult mai mult si mult mai multi si la Pilonul III. Adica trebuie sa cheltuim mai putin astazi, ca sa avem un minim confort cat de cat asigurat la batranete.
Romanii cheltuie mai mult si consuma mai mult
Conform Eurostat, cifra comertului cu amanuntul in Romania a crescut cu 1,1% in iulie fata de luna iunie, ceea ce ne situeaza pe locul 2 in UE, dupa Estonia, la cresterea comertului.
In schimb, la comparatia an la an, adica iulie 2015 in comparatie cu iulie 2015, Romania este campioana detasata la cresterea comertului cu amanuntul, de plus 9,6%.
La randul sau, INS precizeraza ca din procentul de 3,7% cat a fost cresterea PIB-ului in primul semestru din acest an, 1 punct procentual, deci mai mult de un sfert se datoreaza cresterii comertului.
Comertul, si nu industria, nu constructiile, este in acest moment motorul cresterii economice, ceea ce este un semnal de alarma pentru ca poate fi un simptom de crestere fragila.
Motivul entuziasmului din comert este dublu: pe de o parte scaderea TVA la alimente si pe de alta parte cresterea salariilor.
Scaderea TVA la alimente a crescut vanzarile
INS spune ca fata de luna iulie 2014, in iulie anul acesta comertul cu alimente si bauturi a crescut cu 23,1%.
Dar si salariile au contribuit la cresterea consumului: tot INS spune ca in comparatie cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6%.
Daca tinem conti si de inflatia negativa, Indicele câştigului salarial real față de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 109,4%.
Pe asta se bazeaza si dezvoltatorii care promit noi mall-uri.
Noi mall-uri in Capitala
La Bucuresti se asteapta anul viitor deschiderea mall-ului Park Lane, de 70.000 de metri patrati, o investitie de 180 de milioane de euro.
Inainte sa fie inaugurat Park Lane vor incepe lucrarile la Veranda Mall, care va construit fi in zona Obor, pe terenul fostei fabrici Prodplast.
Este, in premiera absoluta in Bucuresti, un mall construit de la zero de un investitor roman.
Cladirea va avea o suprafata construita de 66.700 de metri patrati, si va cuprinde peste 100 de magazine.
Greu de crezut ca la Obor, unde sunt atatea magazine, ar mai avea loc si un mall dar presupun ca finantatorii sunt siguri pe ei.