Sergiu Comissiona, slujitorul culturii romanesti
Articol de Vicentiu Andrei, 20 septembrie 2015, 10:03
Dirijor si violonist, Sergiu Comissiona a scris o importantă pagină în viaţa muzicală românească şi mondială.
S-a născut la Bucureşti în vara lui 1928, a studiat vioara şi apoi dirijoratul la Conservatorul din Bucureşti cu Constantin Silvestri. Încă din adolescenţă, devine membru al Quartetului Radio şi violonist în orchestra Filarmonicii de stat din Bucureşti. Numele său, Comissiona, are o poveste: bunicul lui era comis voiajor în Târgu Ocna, îl chema Lupu, şi era cunoscut ca fiind Lupu comisionarul. De aici numele Comissiona.
La doar 22 de ani, Comissiona devine directorul muzical al Ansamblului de Stat Român, iar cinci ani mai târziu, era numit dirijor principal al Operei de Stat din București.
Sergiu Comissiona emigrează în 1959 împreună cu familia sa în Israel.
În România se întoarce de multe ori după 1990, fiind și membru al juriului Concursurilor „George Enescu”. Şi Sala Mare a Palatului Culturii din Tg.Mureş este martoră a unui concert dirijat de maestrul Sergiu Comissiona. Fonoteca de aur de la Radio Tg.Mureş păstrează un interviu realizat cu maestrul Comissiona în iunie 2003, pe când susţinea la Braşov un concert cu Filarmonica din localitate. Letiţia Brădeanu a avut privilegiul de a-l întâlni.
Letiţia Brădeanu: Bine aţi venit în România, bine aţi venit la Braşov!
Sergiu Comissiona: Vă mulţumesc foarte mult! Mă bucur să fiu aici după 45 de ani la Braşov. Am plecat, într-adevăr, de foarte demult, însă poate numai fizic fiindcă rădăcinile mele au rămas aici şi vor fi întotdeauna aici. Chiar şi după aceşti mulţi ani în care am fost plecat, mă simt legat de cultura românească, de muzica românească, de priveliştea românească, priveliştea socială, umană. Am încercat întotdeauna să rămân un slujitor umil al culturii româneşti.”
În acea seară, la Braşov, violonistul Alexandru Tomescu s-a aflat pe scenă alături de maestrul Sergiu Comissiona:
Alexandru Tomescu: Maestrul Comissiona a colaborat, mai întâi şi mai întâi, cu familia Tomescu într-un concert cu tatăl meu, pianistul Adrian Tomescu. Am avut şi eu onoarea de a cânta cu mestrul Sergiu Comissiona într-o serie de concerte împreună cu Orchestra Radio. De fiecare dată, am fost impresionat de naturaleţea, de francheţea şi de sinceritatea acestui mare artist”.
Oriunde s-ar fi aflat de-a lungul vieţii, la pupitrul orchestrelor româneşti sau străine, maestrul Comissiona includea întotdeauna în program compoziţiile marelui George Enescu.
Era felul său de a le spune melomanilor că vine din ţara lui Enescu!
Sergiu Comissiona: Am dirijat foarte multe lucrări (n.r. ale unor compozitori români), nu pot să vă spun un număr, dar cel puţin 40-50 de lucrări, inclusiv foarte multe lucrări din operele lui George Enescu, şi dirijez în special Enescu peste tot.
Letiţia Brădeanu: Vorbiţi cu foarte mult drag despre George Enescu, dar noi ştim că numele dumneavoastră este legat şi de cel al lui Constanntin Silvestri.
Sergiu Comissiona: Da, mi-a fost dascăl un timp, sigur că am învăţat enorm de la el şi vă pot spune un mic amănunt: eram la New York şi am cerut un disc bun, o interpretare bună a lui Shostacovich, Simfonia I. Vânzătorul mi-a spus că cea mai bună interpretare există cu Constantin Silvestri.
Letiţia Brădeanu: În toţi aceşti ani în care aţi lipsit din ţară, aţi fost dirijor la câteva mari orchestre ale lumii.
Sergiu Comissiona: Am traversat o mare furtunoasă, dar a fost prosperă. Am fost director muzical în oraşul Göteborg (Suedia), în America la Orchestra Simfonică din Baltimore, în Houston (Texas), la Opera din New York, la Orchestra filarmonică Radio din Hilversum, Olanda, la Radioteleviziunea spaniolă şi în Finlanda, la Filarmonica din Helsinki.”
Viaţa dirijorului Sergiu Comissiona este reflectată în biografia sa autorizată a cărei autoare este Cecilia Burcescu. Argumentul maestrului de a avea propria biografie scrisă a fost, după spusele sale:
„Pentru cei din Vest, să înţeleagă ataşamentul meu faţă de rădăcinile româneşti, pentru români, să cunoască lupta intensă pentru afirmarea artistică în lumea vestică, şi, cel mai important, pentru tinerii dirijori să-şi dea seama că prin pasiune, răbdare şi perseverenţă, devotamentul pentru această profesie va da roade”.
A trăit 77 de ani, iar discografia sa include 18 albume cu înregistrări realizate cu orchestrele simfonice din Europa sau America.
