„Biblia pierdută”, cea mai aşteptată carte a anului, în librării, de la 1 octombrie
Articol de Sabina Lapadatescu, 26 septembrie 2015, 12:20
Cartea „Biblia pierdută” va putea fi cumpărată din librării, de la 1 octombrie.
“Aceasta ar putea să fie o poveste adevărată. Cea mai mare parte a ei este, cu siguranţă. Dacă ar fi fost adevărată în totalitate, unele nume ar fi fost schimbate pentru protejarea protagoniştilor şi a vieţii şi a siguranţei famiilor lor”, aşa îşi începe Igor Bergler romanul „Biblia pierdută”, volum ce a stabilit deja un record de precomenzi pentru piaţa de carte din România – aproape 10.000 de exemplare vândute.
Ideea de a face cunoscută adevărata personalitate şi multiplele valenţe ale lui Vlad Ţepeş – Dracul, (după numele Ordinului Dragonului/ Draculului din care făcea parte familia sa), i-a încolţit scriitorului în Sighişoara, de la o întâmplare banală. „Mă aflam în oraş chiar de un Halloween şi mi s-a părut contrariant să văd că străzile erau pline de copii şi tineri care purtau exclusiv măşti cu vampiri şi cu Dracula”, spune Igor.
În opinia autorului, la ora actuală, există trei curente care s-au conturat în jurul lui Ţepeş. Marea masă a oamenilor îl vede ca pe un vampir, un personaj din literatură şi filme, un adevărat produs de marketing. Dimpotrivă, istoricii români, mai conservatori, sunt extrem de deranjaţi de portretizările lui romantice şi îl creionează în lucrările lor ca un domnitor drept, patriot, care s-a opus să mai plătească tribut Imperiului Otoman, motiv pentru care a şi fost asasinat de către turci – portret pe care orice elev român îl regăseşte în manualele de istorie. Acest fel de a–l vedea pe Ţepes a fost folosit de către propaganda epocii comuniste. Cea de-a treia tabară, a istoricilor de astăzi, optează pentru descrieri aride bazate, aşa cum e normal, pe puţinele documente din epocă.
„Eu am vrut să aflu mai multe despre povestea lui Vlad Ţepeş pentru că, din punctul meu de vedere, niciuna dintre aceste variante nu mi se pare corectă până la capăt. Ca orice om de litere am vrut să aflu adevărul, iar cartea, chiar dacă este o ficţiune, respectă o anumită realitate literară, artistică, nu neapărat istorică. Întregul adevăr nu poate fi cunoscut niciodată, de aceea literatura umple golurile pe care le-a lăsat istoria”. Mai mult, în roman apare ideea că Vlad Ţepeş ar fi finanţat un proiect ambiţios care urma să schimbe faţa întregii lumi: prima lucrare tipărită vreodată, „Biblia lui Gutenberg”, „Biblia pierdută”. Ţepeş a intuit că multiplicarea mesajului scris, tiparul, avea să democratizeze lumea, să o modernizeze, să o schimbe total. „De ce un fiu de fierar de la Mainz, semianalfabet şi fără resurse, Johannes Gutenberg, inventează, în 1445, tiparul, fără să fi avut conştiinţa a ceea ce face? Cineva trebuie să-şi fi băgat coada. Dar cine este el? Poate Vlad Dracul?”, încheie, cu umor, autorul.
De altfel, în opinia criticilor, cartea îmbină desăvărşit momentele de umor fin, episoade de suspans autentic, mesaje ascunse şi coduri secrete minuţios construite. „Biblia pierdută” este un roman despre conspiraţii, compus din elementele unui puzzle cu piese dintre cele mai fine, al cărui sens cititorul nici măcar nu reuşeşte să îl intuiască înainte de final.
Volumul „Biblia pierdută”, de Igor Bergler, apărut la editura Rao, ar putea depăşi 10.000 de precomenzi până pe 30 septembrie, cifra reprezentând un record pentru piaţa de carte românească, în condiţiile în care, în România, un bestseller se vinde, în medie, în 5.000 de exemplare pe parcursul unui an sau doi.
Atât cele două trailere ale cărţii, cât şi pagina de Facebook se bucură de un succes incredibil. Ele fac parte dintr-o campanie de marketing fără precedent în istoria literară a Romaniei. Perioada de precomandă se încheie la sfârşitul lunii, iar din 1 octombrie cartea va ajunge în librării.
