Ioan Holender – omul unui destin fabulos
Articol de Vicentiu Andrei, 29 septembrie 2015, 06:41
Radio Romania Regional va prezinta proiectul „Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii, 100 de personalitati din cultura sau stiinta, care au marcat dezvoltarea lumii si au imbogatit cunoasterea universala”.
Astazi vi-l prezentam pe Ioan Holender, fugarul din Romania devenit directorul Operei din Viena.
S-a nascut in Timisoara, oras al tolerantei interetnice, dar a trecut prin momente de cumpana ca membru al unei familii cu origini evreiesti si, apoi, ca fiu de exploatator burghez.
kultTour mit Holender – Ioan Holender trifft die bedeutende Mezzosopranistin und Intendantin des Tiroler Landestheaters Brigitte Fassbaender. Foto: ServusTV, 19.01.12
Lumea din jurul sau s-a schimbat de mai multe ori, baietelul domnului Holender, proprietar al unei mici fabrici de marmelada si otet a simtit rasismul ce castiga teren la finalul anilor ’30 si in timpul razboiului mondial, chiar in orasul unde asa ceva parea imposibil, iar apoi a asistat uimit la instaurarea legilor noului stat comunist.
Ioan Holender, omul unui destin fabulos a fost in tinerete exmatriculat din toate universitatile Romaniei comuniste, din cauza originii nesanatoase.
Aici, la Sinagoga din Cetate, membrii familiilor evreiesti din cartierul central al Timisoarei veneau sa se roage in anii tulburi ’30, ’40 ai veacului trecut.
Dar, chiar si in astfel de conditii, parintii lui Ioan Holender nu-si puteau imagina ca fiul lor bine crescut si educat va munci ca simplu vatman pe tramvai chiar pe aceste linii ale Regiei de Transport de la Timisoara.
Regimul comunist al Romaniei anilor ’50 nu permitea educatie universitara tinerilor proveniti din familiile exploatatorilor burghezi.
La acea vreme fabricuta de marmelada a familiei Holender fusese demult confiscata de Stat.
Omul de cultura ce va scrie istorie ca director al Operei vieneze a intrat la facultate pe locurile generos rezervate fiilor clasei muncitoare.
Discursul tanarului Ioan Holender in timpul revoltei anti-comuniste a studentilor din Timisoara din 1956 i-a adus insa o noua exmatriculare.
