Romania nu este competitiva la nivel european, dar romanii au mai multi bani in banci

Articol de , 29 septembrie 2015, 18:15

La o crestere a PIB-ului de 3,8% pe an ar trebui sa fim destul de multumiti de modul in care evolueaza economia romaneasca, mai ales ca previziunile pentru anii urmatori indica o crestere de peste 4%.

Din pacate, un PIB mai mare nu inseamna, automat, si o competitivitate mai mare a economiei in Uniunea Europeana, iar cand vorbim de competitivitate cifrele se pare ca nu mai sunt deloc multumitoare.

Romania nu este competitiva in Europa

Exista statisticile Biroului de Brevete al Uniunii Europene (European Patent Office)  care spun fiecare tara comunitara cate brevete de inalta tehnologie a depus la nivelul UE

Dupa cum remarca o analiza realizata de site-ul CursDeGuvernare.ro, in cele mai noi statistici europene România figureaza cu doar 8 brevete de înaltă tehnologie (high-tech) adică 0,15% din numărul totalul brevetelor din UE.

Nu este deloc surprinzator ca cele doua motoare economice Germania si Franta sunt si lideri ca numar de brevete high-tech:  Germania are 1764 adica 33,3% din total, iar Franța are 1154 adica  21,8% din total. Pe locul al treilea este Marea Britanie, cu 542 de brevete, adica 10% din total.

Nu avem scuza ca suntem o tara fosta comunista, pentru ca alte tari foste comuniste stau mai bine decat noi: Polonia are inregistrate la nivel European 47 de brevet high-tech, adica de 6 ori mai mult decat Romania, Ungaria are inregistrate 28 de brevete, de 3 ori mai mult decat Romania, iar Cehia are 10 brevete, cu 2 mai multe decat Romania.

Doar Letonia, Estonia, Slovenia si Bulgaria au mai putine brevete high-tech inregistrate la nivel European decat tara noastra.

Cum este afectata competitivitatea economiei

Pentru ca afecteaza productivitatea de ansamblu a economiei, care productivitate se masoara prin consumul de materie prima/locuitor (tone/loc) si prin produsul care se obtine din prelucrarea unui kilogram de materie prima (euro/kg).

UE are in Medie un PIB/locuitor de 26.716 euro,  un consum de materie prima de 13,3 tone/locuitor si un produs de 2 euro/kilogramul de materie prima.

In schimb Olanda, cea mai bine situata in statisticile Eurostat, are un PIB pe locuitor de 34.000 de euro, un consum de materie priima de 9,5 tone/locuitor si un produs de 3 euro si 66 de centi pe kilogramuil de materie prima.

Pentru comparatie, Romania are un consum de materie prima de 22,9 tone/locuitor (de doua ori si jumatate mai mare decat al Olandei!) dar are un produs de numai 63 de centi pe fiecare kilogram de materie prima (de 6 ori mai mic dec at al Olandei).

Suntem pe calea cea buna

Suntem pe cale cea buna daca ne raportam la anul 2008, dar nu si daca ne raportam la anul 2005.

Tot Eurostat a facut o comparatie a productivitatii resurselor in diferite tari europene in anul 2013 si a luat ca reper anul 2005, cand s-a considerat indicele 100.

Fata de 2005 Romania a avut in 2013 o productivitate de 89%. Doar Estonia sta mai rau decat noi. In rest, toate celelalte tari au inregistrat cresteri de productivitate a resurselor: Spania de la 100 in 2005  la 230% in 2013, Ungaria de la 100 la 184%, Franta de la 100 la 117%, Polonia de la 100 in 2005 la 115 in 2013.

Stam mai bine numai in raport cu anul 2008, pentru ca in 2008, cand la noi a inceput criza, am avut o prabusire a productivitatii resurselor pana la 76% in comparatie cu 2005

Capacitatea de a utiliza efficient resursele ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție. Rezultatele  se vad în productivitatea muncii și în canditatea de deseuri rezultata dupa procesele tehnologice.

Ce resurse financiare mai au romanii

Dupa datele BNR, la sfarsitul lunii august romanii persoane fizice aveau depusi in banci, in lei si invaluta, echivalentul a 142 de miliarde de lei.

Ca urmare a scaderii dramatice a dobanzilor la conturile curente si la depozitele in valuta, marea majoritate a banilor sunt economisiti in lei, adica 105 miliarde. Conturile curente si depozitele in valuta sunt in suma totala de numai 37 de miliarde echivalent lei.

Prin comparatie, anul trecut in luna august romanii aveau bani depusi in banci in echivalentul a 132 de milairde de lei.

Romanii au reusit sa economiseasca  10 miliarde de lei in plus intr-un an desi consumul a crescut, au  crescut si investiile imobiliare si vanzarile de automobile.

Bucurestiul sta cel mai bine la banii din banci

Conform datelor BNR, din cele 142 de miliarde echivalent lei economiii ale populatiei depuse in banci, locuitorii din Bucuresti si Ilfov aveau, in luna august, 49,9 miliarde, adica peste 34% din totalul intregii tari.

Este o polarizare a bogatiei care ne-ar putea bucura, pentru ca suntem locuitorii capitalei, dar nu este deloc buna. Nu este buna pentru ca inseamna ca tara este departe de a se dezvolta cat de cat uniform, si asta nu este bine pentru ca naste poli de saracie, care incet-incet se vor depopula.

Este inacceptabil din punctul de vedere al stabilitatii sociale ca Judetul Giurgiu, de exemplu, aflat chiar langa Bucuresti, sa aiba economii ale populatiei in banci de numai 526 de milioane echivalent lei, adica 0,3% din totalul economiilor populatiei din toata tara.

Bucurestenii au si multe credite.

Din cate spune BNR creditele angajate de romani persoaner fizice erau de aproape 160 de miliarde echivalent lei la sfarsitul lunii august, din care creditele angajate de cei din Bucuresti si Ilfov erau in valoare de 65 de miliarde echivalent lei, adica 40% din total.

Bucurestenii se indatoreaza in special pentru case: 41% din toate creditele romanilor pentru cumpararea de case sunt in Bucuresti si Ilfov.

Este adevarat ca Bucurestiul este unul dintre cele mai scumpe orase pentru piata imobiliara, dar la fel de adevarat este ca in Bucuresti se construiesc incomparabil mai multe locuinte decat in alte orase, ceea ce, iarasi, confirma procesul de polarizare a bogatiei pe care nu o dorim.