BNR nu are incredere in politica fiscala a guvernului

Articol de , 30 septembrie 2015, 18:14

Desi inflatia este de trei luni in domeniul negativ si continua sa scada, Banca Nationala nu se arata deloc decisa sa reduca nivelul dobanzii de referinta.

In şedinţa de astazi, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât sa mențina rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an.

Neschimbate sunt si ratele  rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile creditelor în lei şi în valută acordate de instituţiile de credit.

In Romania nivelurile RMO sunt de 8% la lei si 14% la valuta, in timp ce in Europa nivelul  RMO  este cam de 2%

Aceasta decizie de a nu schimba nimic a fost adopatata desi BNR afirma ca inflatia a scazut la -1,9% in luna august.

Ce motive are BNR sa nu reduca in continuare dobanda de referinta si RMO

In primul rand pentru ca apreciaza ca deja creditarea s-a revigorat, in special creditele acordate populatiei, deci nu mai este nevoie sa “forteze” in continuare mana bancilor sa reduca ratele la credite.

In al doilea rand, si cel mai important,  pentru ca BNR nu este deloc convinsa ca reducerile de taxe si impozite prevazute in Codul Fiscal, combinate cu cresterile de salarii deja decise la medici si cele anuntate la personalul bugetar in ansamblu nu vor crea derapaje. In cuvinte elegante BNR explica in comunicatul publicat astazi ca nu are foarte mare incredere in actuala politica a guvernului de relaxare fiscala, asa ca prefera sa tina in frau cel putin domeniul  care depinde de ea.

In al treilea rand, pentru ca Mugur Isareascu nu este deloc convins ca economia mondiala a iesit definitiv si durabil din criza si nu ne mai putem astepta la surprize neplacute pe bursele internationale.

In rezumat, guvernatorul BNR a spus: “Suntem prudenţi, aşteptăm evoluţiile şi planificările pe plan intern si mai multă certitudine pe plan extern”

BNR si INS au anuntat situatia Investiiilor Straine Directe (ISD)

Este vorba de situatia ISD pe anul 2014, iar nivelul lor nu este mai mult decay modest. Anul trecut ISD noi au fost de numai 2 miliarde 400 de milioane de euro.

De bune, de rau, la sfarsitul anului trecut soldul final al investitiilor straine in Romania a ajuns sa depaseasca  60 de miliarde de euro

Din fericire, se pare ca suntem pe crestere: in primul semestru din acest an ISD au înregistrat 1 miliard 600 milioane euro, în creștere cu 39% față de perioada similară a anului precedent.  Cel putin asa sustine guvernul.

In ce domenii investesc strainii

Din cele 60 de miliarde de euro, 48% au fost investite in industrie, ceea ce este bine, pentru ca industria este motorul oricarei economii care vrea sa se dezvolte durabil.

Iar din cele 48% doua treimi, adica 32%, o reprezinta investiile in industria prelucratoare, ceea ce este si mai bine.

Apoi sa nu uitam ca strainii controleaza sistemul bancar din Romania: 13% din ISD, adica 7 miliarde 800 de milioane de euro, au fost in intermedierile financiare si asigurari.

Bineinteles ca pe locul al treilea in topul ISD este comertul, cu 7 miliarde de euro, adica 11,7% din total. Vedem in fiecare zi, mai ales in Bucuresti, cum se extind lanturile de supermarketuri, hipermarketuri si se construiesc noi mall-uri.

In fine, strainii au investit mult si in energie electrica, apa si gaze, in total 6 miliarde 700 de milioane de euro, adica 11,1% din totalul ISD

Polarizarea investiilor straine

59% din totalul ISD sunt in regiunea Bucuresti si Ilfov.

Ca sa fim corecti, BNR ia in calul doar sediul social al intreprinderilor investitie directa, ceea ce nu corespunde cu locul in care se desfasoara efectiv activitatea economica respectiva. De exemplu, Petrom are sediul in Bucuresti, dar rafinariile si sondele, evident, nu sunt in Bucuresti

Oricum, celelalte regiuni  ale tarii sunt mult in urma Capitalei: doar Regiunea Centru reuseste sa adune putin peste 9% din ISD, Regiunea Vest aduna 7,7%, iar restul regiunilor au sub 7% din ISD

Regiunea care a atras cele mai putine ISD pana acum este  Regiunea Nord-Est, cu numai 2,7%.

Daca ne uitam la repartizarea in teritoriul este clar ca infrastructura se transport este capitala pentru ISD.

Nord-Estul a atras de trei ori mai putine ISD decat Vestul dinsimplul motiv ca pentru ca pe drumul de la Timisoara pana la Iasi camioanele consuma mai mult timp si mai multa motorina decat consuma pe drumul de la Munchen la Timisoara.