Theodor Aman, „monseniorul” artelor româneşti
Articol de Vicentiu Andrei, 1 octombrie 2015, 07:00
Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”.
100 de personalități din cultura sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor.
100 de români care, prin creativitate, muncă și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală.
Astăzi vi-l prezentăm pe Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor şcoli româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti.
Theodor Aman s-a născut la data de 20 martie 1831 la Câmpulung Muscel, părinții săi fiind serdarul Dimitrie Mihali Dinu „Aman” (aromân, macedonean stabilit în Oltenia) și al Despinei-Pepica Paris (grecoaică de origine).
După lecții de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Școala Centrală din Craiova, pleacă, în 1850, la Paris, unde studiază pictura cu Michel Martin Drolling, apoi cu Francois Edouard Picot. Începe să picteze încă de pe atunci o serie de compoziții istorice, unul dintre genurile sale preferate, în care va excela.
Sunt celebre lucrările „Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, „Unirea Principatelor”, „Vlad Țepeș și solii turci” și „Izgonirea turcilor la Călugăreni”.
Revenit în țară, fără să piardă legătura cu Parisul și permanent atent la modelele epocii – lucrează scene de gen, compoziții istorice, portrete, autoportrete, peisaje, naturi statice, fiind interesat, în același timp de arhitectură, muzică, literatură și mai ales gravură.
Născut şi educat într-o perioadă de transformări ale societăţii româneşti, contemporan cu reformatorii generaţiei paşoptiste, Theodor Aman a fost, pe bună dreptate, considerat unul dintre factorii fundamentali ai impunerii idealurilor de Renaştere naţională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
