Fondurile europene, o placinta cu prea multe foi
Articol de , 21 octombrie 2015, 18:33
Conform Eurostat, la sfarsitul lui 2014 Romania avea a patra cea mai mica datorie publica din Uniunea Europeana raportata la Produsul Intern Brut.
Ce spune Eurostat
In comparatie cu o datorie publica medie a UE de 86% inregistrata la sfarsitul lui 2014, Estonia avea o datorie publica de 10%, Luxemburgul de 23%, Bulgaria de 27%, iar Romania de putin sub 40%, mai exact 39.9%.
In plus, Romania avea in decembrie anul trecut al saselea cel mai mic deficit bugetar din Uniunea Europeana, cu numai 1,4% din PIB
Deci desi ne place sa credem ca “la noi ca la nimenea”, realitatea este diferita: la acesti doi indicatori foarte importanti Romania statea, si sta in continuare, mai bine decat majoritatea tarilor europene, inclusiv tari mari.
Datoria publica este datoria pe care o are statul fata de terti: persoane private, persoane juridice, sau banci din tara sau din strainatate.
Statul s-a imprumutat de la acesti terti prin emitera de obligatiuni pentru a acoperi nevoile financiare curente si la un moment dat, atunci cand obligatiunile ajung la termen, va trebui sa dea inapoi banii.
Deaceea, normele europene cer ca tarile comunitare sa nu aiba o datorie publica mai mare de 60% din PIB, pentru ca o datorie mai mare devine greu de rambursat.
La noi toata lumea, inclusiv guvernatorul BNR, insista sa nu depasim 40% din PIB pentru ca ne-am pune in pericol stabilitatea economica
Toate lumea este de acord, in principiu, cu acest lucru, dar sunt multe tari din UE care depasesc lejer pragul de 60% si nu se considera ca fiind pe marginea prapastiei.
Situatia datoriei publice in UE
Dintre tarile bogate se remarca Germania, care are datorie publica de 74% din PIB, Franta cu 95%, Belgia cu 106%, sau Italia, cu o datorie de 132% din PIB
Chiar si tari foste comuniste la care noi ne uitam cu invidie au datorie publica mai mare decat Romania: Ungaria 77%, Polonia 50% sau Cehia 42%.
Este adevarat ca unele din aceste tari isi permit sa fie relaxate in ce priveste datoria publica pentru ca pe ansamblu o duc foarte bine, au surplus bugetar de exemplu Germania care la sfarsitul anului trecut avea un surplus de 0,3% din PIB, sau Danemarca, cu un surplus de 1,5%.
Dar in cele mai multe cazuri “repetentii” la datorie publica evidentiati de Eurostat aveau si deficite bugetare de 3% si peste, adica depaseau pragul maxim acceptat de Bruxelles.
Ca exemplu, ne uitam cu admiratie la Irlanda: crestere economica remarcabila, a stiut sa absoarba fondurile europene, etc. etc. Dar Irlanda are datorie publica de 107% din PIB si un deficit de 3,9% din PIB.
Daca aceste cifre ar fi in dreptul Romaniei probabil ca analistii financiari autohtoni ar prevedea sfarsitul lumii
Simplificarea accesului la fondurile europene
Birocratia excesiva care insoteste fondurile structurale nu a fost o problema numai pentru Romania
Chiar intr-un interviu acordat Bucuresti FM, Angela Filote, sefa delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti declara ca, pe de o parte, nimeni din tarile foste comuniste nu a reusit sa absorba total fondurile pentru perioada 2007-2013, iar pe de alta parte, ca Bruxelles-ul insusi a nascut o birocratie care nu permite banilor sa fie folositi pentru scopul pentru care au fost acordati.
Ei bine, se pare ca zilele trecute, in fine, Comisia Europeana a facut primul pas. Adica a fost prima reuniune a Grupului la nivel înalt pentru simplificare care are ca scop precis sa reduca sarcina administrativa a beneficiarilor care acceseaza și utilizeaza cele cinci Fonduri structurale.
Dar nici la Bruxelles schimbarile nu sunt usor de pus in practica: Grupul pentru simplificare a fost creat in luna iulie, dar a avut prima reunine, iata, de-abia 3 luni mai tarziu.
Oricum sarcina grupului este ca incepand de anul acesta si pana la sfarsitul anului viitor cel tarziu sa elimine blocajele de natura administrativa in ceea ce priveste accesul la Fondurile structurale si sa promoveze bunele practici in 3 domenii:
– gasirea de modalitati mai simple de rambursare a costurilor, pentru ca in prezent benficiarii asteapta mult prea mult timp pana primesc banii;
– facilitarea accesului IMM-urilor la finantare;
– combaterea practicii de “gold-plating”, un termen de jargon prin care se intelege faptul ca la nivel national si local deseori se adauga conditii și cerinte administrative suplimentare fata de ceea ce cere Bruxelles-ul.
Vorbind pe romaneste, Bruxelles-ul si-a dat seama ca, din teama de a nu gresi, in multe tari autoritatile numara foile de placinta ale fondurior structurale cu atata constiinciozitate, incat nu mai apuca sa manance placinta.