Marcel Iancu, artistul dornic sa provoace schimbarea
Articol de Vicentiu Andrei, 23 octombrie 2015, 07:12
Omul zilei de astazi este Marcel Iancu, pictor, arhitect si eseist originar din România, stabilit ulterior în Israel.
Înca din anii liceului, Marcel Iancu participa impreuna cu Tristan Tzara si Ion Vinea la realizarea revistei “Simbol”in anul 1912.
Cinci ani mai tarziu era absolvent al Academiei de Arhitectura din Zurich, oras în care, împreuna cu Tristan Tzara, pusese la cale dadaismul la celebrul Cabaret “Voltaire”.
Facuse masti, afise, ilustratii si eseuri despre avangarda.
Fusese un june artist european dornic sa vada sensul artei schimbat si sa fie el cel care sa provoace schimbarea.
Anterior luase la Bucuresti lectii de desen cu pictorul Iosif Iser si aici i-a folosit mult experienta de grafician capatata la revista “Simbol”.
În 1919 era deja la Basel si fonda grupul “Artistii radicali”, împreuna cu Hans Arp si Alberto Giacometti, respingând individualismul în arta si optând pentru misiunea sociala a acesteia.
În 1920-1922, participa direct la facerea modernitatii, la Paris, însa nu a fost de acord sa anexeze dadaismul la suprarealism.
Dupa revenirea în România, este un avangardist neobosit al grupului de la “Contimporanul”, condus de poetul Ion Vinea. Iancu devine arhitect al modernitatii urbanistice si crede sincer ca arhitectura se va reapropia de pictura datorita artei moderne.
În 15 ani proiecteaza peste 40 de cladiri, mai ales locuinte, consacrându-se ca arhitect, dupa ce devenise un pictor recunoscut.
Stapaneste “Biroul de Studii Moderne” impreuna cu fratele sau si din aceasta pozitie proiecteaza primele case moderne ale Bucurestiului, influentat de cubism si constructivism.
Ridica vile moderne cu arhitectura functionalista, renunta la simetrie si ornamente, aduce fatada simpla si acoperisul-terasa, acoperisul în panta si fereastra-hublou.
Vila Fuchs din strada Negustori, construita pentru un mare negustor de vinuri, este prima imagine (in 1927) a orasului visat de Marcel Iancu.
Au urmat multe cladiri precum Imobilul Hermann Iancu din strada Trinitatii (unde el însusi a locuit o vreme), Imobilul Bazaltin sau Casa “Juster”.
Pereti de sticla si usi glisante, linie discontinua si pereti pictati care sa dea efectul de colaj.
Arhitectura era reinventata, cum arhitectul însusi scria în “Contimporanul”: “Pericolul care ameninta de a sterge arhitectura dintre artele vii pare înlaturat prin imboldul novator al plasticii moderne” si, mai important, “Confortul nou nu plateste nici un tribut bogatiei.”
Citeste AICI totul despre Marcel Iancu!
Radio Romania Regional vă prezintă proiectul Eu Aleg Romania, 100 de români pentru istoria lumii.
O sută de personalităţi din cultură sau ştiinţă care au marcat dezvoltarea lumii şi au îmbogăţit cunoaşterea universală.
