Remember Ofra Haza – regina cantecului israelian
Articol de Maria Gheorghiu, 19 noiembrie 2015, 10:00 / actualizat: 19 noiembrie 2015, 12:15
Vă mai aduceți aminte de melodiile ”Im nin alu”, ”Deliver as” (Prințul Egiptului), ”Elo Hi” (Regina Margot), sau ”You” ? Sunt cantece care au răscolit multe suflete în urmă cu niște ani… A fost o perioadă cănd cantecele ei alinau și ne dădeau o stare de bine chiar dacă erau interpretate într-o limbă pe care nu o înțelegeam. Se spune că muzica are propriul ei limbaj și atunci cand asculți un mare artist, importantă este starea pe care el ți-o transmite prin cantec.
Astăzi,mai mult ca în alte zile, o ascult pe Ofra Haza.
A fost una din cele mai iubite artiste israeliere și s-a născut într-o zi de 19 noiembrie a anului 1957, in Tel Aviv, într-o familie săracă de evrei, cu 9 copii.
Deși nu a trăit decat 43 de ani, a fost ceea ce pe drept cuvant numim ”un artist complet” (cantăreață, compozitoare, actriță), cu o voce pe care dacă odată o auzeai, îți intra la suflet și acolo rămanea.
Prima dată Europa a auzit de ea în 1983, cand obținea locul al II-lea la Eurovision, însă activitatea ei artistică a început mult mai devreme, la varsta de 12 ani, cand fusese cooptată în trupa Teatrului Hatikva, unde a cantat și jucat 7 ani.
De altfel, colaborarea cu membrii acestei trupe s-a materializat și intr-un material discografic, în 1974, la doar 17 ani înregistrand primul album muzical, ”Ahava Rishona”,
Fire rebelă și totodată extrem de devotată țării sale, la 18 ani se înrolează in armata israeliană fiind timp de 2 ani secretara unui regiment.
La terminarea celor doi ani petrecuți în armată, editează al doilea album, tot cu membrii teatrului Hatikva, ”Ve-hutz Mizeh Hakol Beseder.”
Mult mai tarziu, în 1980, va aduce pe piața muzicală primul ei album solo, ”Al Ahavot Shelanu”,
A reușit să cucerească inimile israelienilor și arabilor, deopotrivă, cantand melodii cu versuri care se adresau oamenilor de rand, cu o linie melodică simplă, marele ei atu fiind vocea și modul în care transmitea ceea ce canta.
In plus era iubită pentru că își dedicase mare parte din timp și pentru a înregistra cantece pentru copii, deși nu a avut .
Anul 1983 a fost unul bun pentru ea prin apariția albumului ”A Moledet Shirei” (cu melodii vechi, pe care le auzise in copilărie,) dar și datorită participării ei la Eurovision.
Au urmat albumele ”Bayt Ham” (1984), ”Shirei Teyman ”(1985), cu un succes international enorm, ”Adamah” (1985), ”Moledet Shirei ” (1985),Yamim Nishbarim (1986), HaZahav (1987), Shaday (1988), Yemenite Love (1988),
In anul 1989, apare și primul album în limba engleză,”Desert Wind”
,Au urmat altele,în care artista își cristalizează stilul dar și convingerile, între ele amintindu-le pe cel scos în 1992 ” Kirya,”,” Oriental Nights” – 1993 și” Kol Haneshama” (My Soul) în 1994.
Un reper important în cariera muzicală l-a reprezentat faptul că a cantat la festivitatea de decernare a Premiului Nobel pentru Pace la Oslo, in Norvegia, în 1994, același an în care înregistrează sub bagheta lui Goran Bregović, muzica pentru filmul de notorietate ”Queen Margot” (Elo Hi), iar patru ani mai tarziu, în 1998, tema muzicala a filmului de animatie, ”Prince of Egypt”, un film dedicat vieţii lui Moise şi regizat de Brenda Chapman şi Simon Wells, care (fiind producție Disney…) a făcut înconjurul lumii.
A jucat și in filme, unul din roluri fiind Dina Fuchsman din filmul ”Hit” 1979.
Alte repere muzicale importante pentru artista israeliană, sunt participarea la Festivalul de la Monte Carlo, la Festivalul de Jazz de la Montreux.
Albumul” Kirya” a fost nominalizat la premiile Grammy.
Dacă romanii au avut-o pe Maria Tanase, francezii pe Edith Piaf, cu siguranță israelienii au avut-o pe Ofra Haza. Moartea ei timpurie a îndoliat o lume întreagă, dar în primul rand pe cei din randul cărora răsărise. A avut parte de funeralii naționale. Nimeni de atunci nu a mai reușit să ajungă la notorietatea ei, pe drept cuvand fiind numită Steaua Israelului.
